Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Un studiu realizat pe peste 418.000 de europeni a arătat că există o legătură între consumul anumitor alimente și tipuri diferite de AVC (accident vascular cerebral).
Diferite tipuri de alimente sunt legate de riscuri mai mari sau mai mici pentru un anumit tip de accident vascular cerebral (AVC), arată cel mai mare studiu realizat până acum pe această temă, care a fost publicat deja în European Heart Journal (link studiu).
Până în prezent, majoritatea studiilor au avut în vedere asocierea dintre alimente și accidentul vascular cerebral total (toate tipurile de accident vascular cerebral combinat) sau au vizat doar accident vascular ischemic. Studiul de față, însă, investighează separat accidentul vascular cerebral ischemic și accidentul vascular hemoragic.
Accident vascular cerebral ischemic apare atunci când un cheag de sânge blochează o arteră care furnizează sânge creierului sau când trombul se formează undeva în corp și se deplasează la creier, unde blochează fluxul de sânge. Accident vascular cerebral hemoragic apare atunci un vas de sânge se spartge în creier și apare o sângerare care dăunează celulelor din apropiere. Aproximativ 85% din accidentele vasculare cerebrale sunt ischemice și doar 15% hemoragice. Accidentul vascular cerebral este a doua cauză de deces la nivel mondial.
În studiul de față Dr Tammy Tong, autor principal, epidemiolog nutrițional la Departamentul Nuffield pentru Sănătate a Populației, Universitatea din Oxford (Marea Britanie), și colegii săi au analizat datele de la 418.329 de bărbați și femei din nouă țări (Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și Regatul Unit), care au fost recrutați la investigația europeană prospectivă în domeniul cancerului și nutriției ( EPIC), studiu realizat între anii 1992 și 2000. Participanții au completat chestionare cu privire la dietă, stil de viață, istoric medical și factori socio-demografici și au fost urmăriți în medie de 12,7 ani. În această perioadă, au existat 4.281 de cazuri de accident vascular cerebral ischemic și 1.430 cazuri de accident vascular cerebral hemoragic.
Grupurile alimentare studiate au inclus carne și produse din carne (carne roșie, carne procesată și păsări de curte), pește și produse din pește (pește alb și pește gras), produse lactate (inclusiv lapte, iaurt, brânză), ouă, cereale și produse din cereale, fructe și legume (combinate și separat), leguminoase, nuci și semințe și fibre dietetice (fibre totale și cereale, fructe și fibre vegetale).
Studiul a constatat că, deși aporturile mai mari de fructe, legume, fibre, lapte, brânză sau iaurt au fost legate fiecare cu un risc mai mic de accident vascular cerebral ischemic, nu a existat o asociere semnificativă a acestora cu un risc mai mic de accident vascular cerebral hemoragic. Cu toate acestea, un consum mai mare de ouă a fost asociat cu un risc mai mare de AVC hemoragic, dar nu și cu AVC-ul ischemic.
„Cea mai importantă constatare este că un consum mai mare de fibre dietetice și fructe și legume a fost puternic asociat cu riscuri mai mici de accident vascular cerebral ischemic, care susține ghidurile europene actuale. Publicului larg ar trebui să-i fie recomandat să-și crească consumul de fibre, fructe și legume, dacă nu o face deja. (...) Studiul nostru subliniază, de asemenea, importanța examinării subtipurilor de AVC separat, deoarece asociațiile dietetice diferă pentru accidentul vascular cerebral ischemic și hemoragic și este în concordanță cu alte dovezi, care arată că alți factori de risc, cum ar fi nivelul colesterolului sau obezitatea, influențează, de asemenea, cele două subtipuri de accidente vasculare cerebrale în mod diferit", a arătat Dr Tammy Tong.
Cantitatea totală de fibre (inclusiv fibre din fructe, legume, cereale, leguminoase, nuci și semințe) pe care oamenii le-au mâncat a fost asociată cu cea mai mare reducere potențială a riscului de accident vascular cerebral ischemic. Aportul a 10 g de fibre pe zi a fost asociat un risc cu 23% mai mic, ceea ce este echivalent cu aproximativ două cazuri mai puțin la 1.000 de oameni populația de peste zece ani.
Fructele și legumele, separat, au fost asociate cu un risc cu 13% mai mic pentru fiecare 200 g consumate pe zi, ceea ce este echivalent cu un caz mai puțin la 1.000 de oameni din populația de peste zece ani. Niciun fel de aliment nu a fost legat cu un risc semnificativ mai mare statistic de accident vascular cerebral ischemic.
Pe baza estimărilor din Marea Britanie, două felii groase de pâine prăjită integral furnizează 6,6 g de fibre, o porție de broccoli furnizează aproximativ 3g, iar un măr crud, mediu, oferă aproximativ 1,2 g de fibre. Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) și Biroul Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa recomandă consumul a cel puțin 400 g de fructe și legume pe zi; ESC sugerează, de asemenea, că oamenii ar trebui să consume 30-45 g de fibre pe zi.
Cercetătorii au descoperit că pentru fiecare 20 g suplimentar de ou consumate pe zi, există un risc cu 25% mai mare de accident vascular cerebral hemoragic, echivalent cu 0,66 cazuri în plus la 1.000 (sau aproximativ două cazuri la 3.000) de oameni din populație de peste zece ani. Un ou de dimensiune mare cântărește aproximativ 60g. Consumul de ouă în studiul EPIC a fost redus în general, cu o medie mai mică de 20g consumate pe zi.
Cercetătorii spun că asociațiile pe care le-au găsit între diferite alimente și accident vascular cerebral ischemic și hemoragic ar putea fi explicate parțial prin efectele asupra tensiunii arteriale și a colesterolului.
Atenție, însă, întrucât studiul este observațional, nu poate arăta că alimentele studiate provoacă o creștere sau o scădere a riscului de accident vascular cerebral ischemic sau hemoragic, doar că acestea sunt asociate cu riscuri diferite. Nu au fost disponibile informații despre tratamentele acestor persoane (inclusiv statine).
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.