Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Ațipești des în timpul zilei? Nu e neapărat o problemă de somn, ci un posibil semn timpuriu de Alzheimer, arată cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco, care au publicat un studiu...
Dacă ți se întâmplă de multe ori să ațipești în timpul zilei, dovezi noi sugerează că ar putea fi un semn de avertizare timpurie că ai boala Alzheimer.
Zonele creierului care te țin treaz în timpul zilei sunt deteriorate în primele etape ale bolii, motiv pentru care persoanele cu Alzheimer pot ațipi excesiv, cu mult înainte de a începe să aibă probleme cu memoria, arată autorii unui nu studiu.
Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că deteriorarea regiunilor creierului implicate în starea de veghe în timpul zilei a fost cauzată de o proteină numită tau. Acest lucru oferă mai multe dovezi că proteina tau poate juca un rol mai mare în Alzheimer decât proteina beta amiloid mai studiată, au menționat cercetătorii.
„Lucrarea noastră aduce dovezi definitive conform cărora zonele creierului care promovează trezirea degenerează din cauza acumulării de proteine tau - nu amiloid - din cele mai incipiente stadii ale bolii", a declarat autorul principal al studiului, Dr. Lea Grinberg. Ea este profesor asociat de neurologie și patologie la Centrul de memorie și îmbătrânire și membru al Global Brain Health Institute de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF).
Cercetări anterioare au sugerat că somnolența excesivă se datorează somnului prost cauzat de perturbările legate de Alzheimer în regiunile creierului care promovează odihna sau că problemele de somn contribuie la evoluția bolii Alzheimer.
În acest studiu, cercetătorii au analizat creierul de la 13 pacienți cu Alzheimer decedați și șapte persoane care nu aveau boala. Oamenii de știință au concluzionat că boala Alzheimer atacă regiunile creierului responsabile de starea de trezire în timpul zilei și că aceste regiuni sunt printre primele afectate de boală.
Concluziile sugerează că o ațipire excesivă în timpul zilei ar putea servi ca un prevestitor precoce al Alzheimerului.
În creierele afectate de Alzheimer s-a găsit o acumulare semnificativă de tau în toate cele trei centre de promovare a stării de veghe (trezire) examinate de cercetători, iar acele regiuni au pierdut până la 75% din neuronii lor.
Descoperirile au fost publicate pe 12 august în jurnalul Alzheimer și Demența (Alzheimer & Dementia).
Potrivit autorului principal al studiului, dr Jun Oh, un asociat de cercetare în laboratorul Grinberg, „este remarcabil pentru că nu este doar un singur nucleu cerebral care degenerează, ci întreaga rețea care promovează trezirea".
„În mod crucial, acest lucru înseamnă că creierul nu are cum să compenseze, deoarece toate aceste tipuri de celule legate funcțional sunt distruse în același timp", a explicat Oh.
„Se pare că rețeaua care promovează trezirea este deosebit de vulnerabilă în boala Alzheimer", a spus mai arătat cercetătorul, într-un comunicat de presă UCSF. „Înțelegerea motivului pentru care se întâplă asta este ceva ce trebuie să urmărim în cercetările viitoare".
Aceasta și alte descoperiri sugerează că acumularea de tau joacă un rol mai mare în Alzheimer decât proteina amiloidă, mai studiată. Cercetările asupra amiloidului nu au reușit până acum să conducă la tratamente eficiente cu Alzheimer, potrivit echipei UCSF.
Grinberg a spus că „cercetarea se adaugă unei mase tot mai mari de dovezi care arată că proteina tau este probabil un motor direct al declinului (mental)".
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.