Anxietatea poate avea simptome amplificate în urma consumului de cafeină. Problema nu este de la o cafea consumată zilnic, ci de la alte băuturi despre care nici nu știm că ar conține...
Cafeaua, consumtă cu moderație, poate energiza, îmbunătăți vigilența și produce un sentiment general de bine. Dacă, însă, este depășită doza moderată, aceeași băutură poate provoca insomnie, nervozitate, agitație. Pentru personele care se luptă, deja, cu anxietatea,a ceste stări nu sunt deloc benefice, motiv pentru care tebuie să revizuiască doza de cafea consumată, potrivit medicalxpress.com.
Dr. Julie Radico, psiholog clinic la Penn State Health, a declarat că, deși cafeina poate ajuta la concentrare și oferă un impuls anumitor indivizi, inclusiv celor cu depresie, poate provoca probleme celor cu tulburare de anxietate generală. "Cafeina nu este inamicul, dar încurajez oamenii să știe limitele sănătoase și să o consume strategic, deoarece activează și pot imita sau exacerba simptomele de anxietate", a spus ea.
Dozele mici de cafeină sunt considerate a fi între 50 și 200 mg. Dacă consumați mai mult de 400 mg o dată, puteți prezenta unele dintre efectele secundare mai neplăcute ale băuturii.
În plus față de senzația de suprasolicitare și anxietate, cei care consumă prea multă cafeină pot experimenta alte simptome, cum ar fi palpitații, accelerarea bătăilor inimii, greață sau dureri abdominale.
Dr. Matthew Silvis, vicepreședinte al operatiunilor clinice din Division of Family Medicine și șef al Division of Primary Care Sports Medicine la Penn State Health, a declarat că anxietatea este o problemă comună la populația generală, iar consumul de cafeina încă nu este „verifcat” de medici în timpul consultațiilor, nefiind consderat ca un factor cu potențial de a contribui la amplificarea anxietății.
"Vrem ca oamenii să ia în considerare posibilitatea existenței unei legături între consumul lor de cafeină și anxietate", a spus el.
În afară de faptul că simptomele anxietății sunt mai grave pentru cei care se luptă deja cu această afecțiune, Silvis a spus că un consum de cofeină poate interacționa negativ cu medicamentele pentru tulburări de convulsii, boală hepatică, boală renală cronică, anumite afecțiuni cardiace sau boală tiroidiană: „Afecțiunile medicale pe cre un pacient le poate avea pot deveni mult mai greu de controlat", a spus Silvis.
Deși unii sunt mai sensibili la cofeină decât alții, consumul recomandat se bazează pe greutatea corporală. Deci, copiii pot fi expuși riscului de efecte negative.
Experții recomandă ca adolescenții și copiii să nu consume mai mult de 100 mg de cofeină pe zi, un prag destul de scăzut, având în vedere câte produse conțin cafeină.
O cafea mare conține 250 mg de cafeină, comparativ cu o cafea medie, preparată în casă, care conține 100 mg, preparat in casa. Băuturile energizante pot conține aproape 400 mg. Un pahar de suc dintr-o anume categorie are 35 mg de cofeină, în timp ce o băutură energizantă conține 55 mg.
"Când cumperi sticle mai mari din aceste sucuri, au mai mult de o porție într-o sticlă", a spus Silvis. "Puteți bea totul și nici nu vă dați seama că ați consumat de două ori sau chiar de trei ori cantitatea de cafeină într-o singură porție".
Multe vitamine și suplimente nutritive conțin, de asemenea, cofeina. Silvis a spus că efectele negative ale consumului prea mare de cafeină pot fi atât de mari, încât consumul este reglementat pentru sportivii care participă la competiții sportive.
"Nu este vorba că oamenii fac abuz, neapărat, ci că nu se gândesc la toate sursele diferite de cafeină și nu își dau seama că există o problemă cu consumul excesiv de cafeină".
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
