10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Accidentul vascular cerebral și boala coronariană sunt printre cele mai frecvente afecțiuni din România, afirmă prof. dr. Ovidiu Băjenaru.
Accident vascular cerebral, Băjenaru. ”Abordarea AVC-urilor trebuie făcută într-o manieră foarte complexă, încă de la prevenţie - cea primară fiind extrem de importantă şi asta înseamnă identificarea factorilor de risc şi tratamentul lor, ceea ce este în primul rând datoria medicilor de familie şi apoi a medicilor internişti cardiologi, fiind vorba despre boli vasculare. Este apoi situaţia accidentului vascular cerebral acut (AVCA) care este o problemă a neurologilor - dar ca să ajungă la neurolog, un astfel de pacient trebuie să fie adus de urgenţă de sistemul de asistenţă medicală prespitalicească într-un serviciu de neurologie şi, în România, practic, toate secţiile de neurologie din spitalele judeţene, nu mai vorbesc de cele universitare, dar şi din multe spitale municipale au secţii de neurologie şi, cum principala activitate este legată de AVC-uri, există şi experienţa necesară”, a afirmat prof. dr. Ovidiu Băjenaru, pentru Agerpres.
Specialistul a participat la manifestările ştiinţifice de la Poiana Brașov, care s-au derulat sub egida Fundaţiei Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România, Institutul RoNeuro, Centru de Cercetare şi Diagnostic din Cluj-Napoca şi Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare.
Potrivit specialistului citat, accidentul vascular cerebral alături de boala coronariană sunt printre cele mai frecvente afecţiuni din România. Iar un diagnostic cât mai precoce şi o terapie cât mai eficientă în primele ore de la debutul unui AVC depinde în cea mai mare măsură salvarea vieţii pacienţilor:
”De aceea, în ţările cu un sistem medical dezvoltat, mortalitatea în AVC-uri a scăzut foarte mult. În ţările occidentale, în SUA, faţă de ce se întâmplă în România şi, în general, în ţările din zona central-estică a Europei, este mortalitatea din cauza AVCA este de 4-5 ori mai mică sau în unele ţări chiar mai mult faţă de ce se întâmplă la noi”.
În opinia acestuia, neurorecuperarea ”trebuie făcută foarte corect şi etapizat - de la perioada acută, post acută şi cronică - şi în strânsă întrepătrundere cu tratamentul de prevenţie secundară”. ”Pacientul cu AVC este în general unul cu probleme de risc vascular, cardiace şi periferice şi, de exemplu, statisticile ne arată că un pacient cu AVC are neşansa ca, în perioada următoare, să facă de 4-5 ori mai frecvent un infarct de miocard faţă de restul populaţiei", a explicat prof. dr. Băjenaru, potrivit sursei citate.
Specialistul consideră că în România încă "ne lipsesc foarte multe, dar nu la nivelul pregătirii medicilor":
”În general, neurologii din România au o pregătire solidă, iar noi, atât prin clinicile universitare, prin departamentele de neurologie, dar şi la nivelul Societăţii de Neurologie din România (SNR) avem în permanenţă programe educaţionale dedicate acestui subiect şi aducerii la zi cu tot ce trebuie să ştie medicii neurologi şi nu numai, în privinţa AVC. Un progres important s-a făcut după 2015, când, după eforturi îndelungate şi foarte susţinute ale SNR, am reuşit să convingem conducerea Ministerului Sănătăţii de la acea vreme să înţeleagă şi să statueze înfiinţarea unităţilor de AVCA, lucruri care în ţările cu sisteme de sănătate dezvoltate din lume există de peste 20 de ani, dar chiar şi în ţări cu un sistem nu la fel de dotat ca acestea”.
Specialistul a punctat că o altă problemă de rezolvat în România este neurorecuperarea care ar fi bine să fie făcută de o echipă coordonată de un neurolog, din care să facă parte kinetoterapeuţi, psihologi, logopezi.
Profesorul Băjenaru a mai subliniat că reprezentanții Societății de Neurologie din România încearcă să convingă Ministerul Sănătății să accepte statuarea oficială a competenţei de neuroreabilitare în cadrul specialităţii de neurologie şi apoi crearea de compartimente de neuroreabilitare în secţiile de neurologie, în special pentru AVC.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.