Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Bolile considerate obișnuite pot avea un risc major de demență. Cercetătorii au descoperit semnele încă din perioada de mijloc a vieții.
Bolile precum hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2 se consideră, în general, că afectează corpul, dar o nouă lucrare a furnizat dovezi că acestea pot afecta și mintea în moduri subtile, iar efectele pot fi observate deja la vârsta medie.
„Am constatat că tensiune arterială crescută și diabetul în special, au un efect dăunător asupra vitezei de gândire și memorie”, a declarat pentru ScienceAlert co-autor al studiului, neurologul Universității Oxford, Michele Veldsman. „Pe măsură ce tensiunea arterială crește, viteza de gândire și de memorie se înrăutățește”.
Rezultatele studiulu iau fost publicate în revista Nature.
Echipa de cercetare a analizat scanările RMN a creierului a peste 22.000 de participanți la Biobank din Marea Britanie, căutând modificări ale căilor substanței cenușii și substanței albe ale creierului, înregistrând datele clinice, demografice și cognitive ale voluntarilor.
„Creierul este format din rețele care conectează diferite regiuni și lucrează împreună pentru a coordona gândirea - aceste regiuni comunică prin căi de substanță albă”, a explicat Veldsman.
Am constatat că, atât volumul creierului într-o rețea frontoparietală, cât și integritatea conexiunilor de substanță albă între regiuni, sunt afectate de factori de risc care afectează aprovizionarea cu sânge a creierului.
Echipa a comparat datele RMN cu datele cognitive și clinice și a constatat că la participanții cu vârsta cuprinsă între 44 și 70 de ani, tensiunea arterială mai mare a fost legată de o performanță cognitivă mai mică. Interesant este că adulții în vârstă (cei peste 70 de ani) nu au prezentat același efect.
Deși doar 5% dintre cei înscriși în studiu au avut un diagnostic de diabet de tip 2, această stare a prezis și o funcție executivă mai scăzută.
Cercetătorii subliniază că această pierdere mentală este foarte mică: o ușoară scădere a vitezei de gândire și a memoriei, dar nimic asemănător pierderii mentale puternice experimentate în demență. Dar faptul că putem detecta această scădere înseamnă că creierul participanților se schimbă deja și ar putea duce la rezultate mai proaste, odată cu vârsta.
„Schimbările au fost subtile și probabil nu au fost ceva ce ați observa în viața de zi cu zi”, a spus Veldsman. „Dar important este că putem să le detectăm și acestea sunt asociate cu leziuni subtile ale creierului care au loc deja în perioada mijlocie a vieții. Prin urmare, este important să prevenim aceste daune cât mai curând posibil pentru a preveni un declin suplimentar."
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.