Comportament impulsiv: Ce se întâmplă în creier?
Comportamentul impulsiv a fost analizat de către cercetători, care au vrut să afle ce se întâmplă în creier atunci când au loc decizii de moment.
Un studiu recent pe șoareci explorează mecanismele neuronale din spatele impulsivității. Cercetătorii au încercat să afle ce ne face impulsivi, sau de ce ni se pare atât de ușor să spunem „da”, când știm că „nu” ar fi mai bine pentru noi pe termen lung.
Autorii unei lucrări recente, publicată în Nature CommunicationsTrusted Source definesc impulsivitatea ca fiind „un răspuns fără a se preconiza aparent pentru consecințele acțiunilor cuiva”.
După cum explică, a fi impulsiv nu este întotdeauna un lucru rău, ci, „adesea poate duce la consecințe nedorite sau neintenționate”.
O peptidă impulsivă
Oamenii de știință au folosit pe o peptidă numită hormon care concentrează melanina (MCH). Studii anterioare au conectat această peptidă atât la droguri, cât și la comportamente care caută hrană.
Neurotransmițătorul MCH este produs în primul rând în hipotalamus și a fost implicat în starea de spirit, echilibrul energetic și ciclul somn-veghe.
Oamenii de știință au efectuat o serie de experimente la șobolani pentru a examina rolul MCH în comportamentul impulsiv.
În primul lor experiment pe șoareci au utilizat o pârghie. Când șoarecii au apăsat-o, au primit o peletă de mâncare, dar recompensa era disponibilă doar la fiecare 20 de secunde. Dacă șobolanii au apăsat maneta înainte ca cele 20 de secunde să trează, ceasul repornea și trebuia să aștepte mai mult timp pentru recompense.
Cu alte cuvinte, șoarecii au fost răsplătiți pentru controlul impulsurilor lor. După ce oamenii de știință au instruit șoarecii din experiemnt, le-au injectat MCH în creierul.
MCH a crescut numărul de apăsăeri pe u manetă, ceea ce îi face mai puțin eficienți în sarcina lor; în esență, au devenit mai impulsivi.
Hipotalamus și hipocamp
Scanând creierele rozătoarelor, oamenii de știință și-ar putea face o idee despre căile neuronale implicate. MCH care se deplasează de la hipotalamusul lateral la hipocondrul ventral părea să fie esențial.
Hipotalamusul lateral este implicat într-o serie de funcții, inclusiv comportamentul de hrănire; Hipocampul ventral este asociat cu stresul, starea de spirit și emoția.
Autorul principal al lucrării este Scott Kanoski, profesor asociat la Universitatea din sudul Californiei, Dornsife College of Letters, Arts and Sciences, din Los Angeles. El arată că indiferent dacă oamenii de știință au sporit traficul între hipotalamusul lateral și hipocampusul ventral sau l-au redus, efectul a fost același - un comportament impulsiv crescut. Acest lucru pare surprinzător, dar, după cum explică autorii, studii anterioare au furnizat rezultate similare.
Cercetătorii cred că „prin manipularea acestui circuit, este posibil ca într-o zi să putem fi capabili să dezvoltăm terapeutice pentru supraalimentare care ajută oamenii să se lipească de o dietă fără a reduce pofta de mâncare normală sau a face mâncăruri delicioase precum gogoșii să pară mai puțin delicioși."
Studiul are, de asemenea, anumite limitări. În primul rând, oamenii de știință au investigat impulsivitatea folosind teste specifice pe bază de alimente într-un model de rozătoare. Este dificil de spus cum se traduce acest lucru pentru oameni pe măsură ce navighează în alegerile din viața reală.
sursa, aici.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Prebiotice ieftine care îmbunătățesc memoria după 60 de ani
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
