De ce îți simți brațul amorțit? Care sunt semnale de alarmă și când să soliciți ajutor medical

Află mai multe despre senzația de amorțeală, de la cauzele sale complexe și variate până la impactul asupra vieții de zi cu zi și când poate indica probleme medicale...
Amorțeala este o pierdere de senzație într-o zonă a corpului, care afectează adesea mâinile, degetele, picioarele, brațele sau picioarele. Este un simptom comun al problemelor nervoase și poate fi un semn al diferitelor afecțiuni medicale.
Cele mai multe cazuri nu sunt grave, dar cazurile severe pot provoca complicații precum lipsa senzației de durere sau necunoașterea unor părți ale corpului. Amorțeala poate cauza, de asemenea, probleme de echilibru și coordonare, având un impact asupra abilităților de conducere sau de mers pe jos.
Spre deoseobire de amorțeală, simptomele pot include furnicături, slăbiciune și paralizie. Este un simptom comun al multor afecțiuni medicale și poate fi un semn de probleme nervoase.
Cauze
Amorțeala este un simptom comun cauzat de leziuni nervoase, care interferează cu capacitatea organismului de a simți senzații normale. Printre cauzele comune se numără osteoporoza, neuropatia periferică, sindroamele de compresie nervoasă, durerea neuropatică, ruptura sau hernia de disc, nervul ciupit din cauza artritei, leziuni ale măduvei spinării, creierului sau nervilor.
Alte afecțiuni medicale includ sindromul tunelului carpian, diabetul, infecțiile, bolile renale, scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral, artrita, tumorile, cancerul răspândit la nivelul coloanei vertebrale, migrenele, convulsiile, tiroida hipoactivă și sindromul Raynaud.
Afecțiuni care pot provoca amorțeală includ statul prelungit în picioare, utilizarea prelungită de medicamente sau droguri, deficiența de vitamina B, mușcături de animale și insecte, expunerea la otrăvuri sau toxine, lipsa alimentării cu sânge, niveluri anormale de potasiu, calciu sau sodiu, leziuni nervoase cauzate de consumul de alcool sau tutun, medicamente de chimioterapie și radioterapie.
Citește și: Cum previi crampele musculare folosind aceste 11 alimente. Rolul electroliților în crampele musculare
Foto: Freepik
Tratament
Doctorii pun diagnosticul pe baza simptomelor, a istoricului medical și a unui examen fizic. Aceștia vor întreba despre partea sau părțile corpului afectate și vor descrie amorțeala, inclusiv când a început, cât de repede a început și orice alte simptome.
Testele pentru a identifica tulburarea care cauzează amorțeala includ analize de sânge, teste imagistice și alte studii. Testele de sânge pot include hemogramă completă (CBC), panoul de electroliți, testele funcției hepatice, testele funcției tiroidiene, măsurarea nivelurilor de vitamine, screeningul toxicologic, viteza de sedimentare și proteina C reactivă.
Testele imagistice permit medicilor să caute probleme care afectează nervii și măduva spinării, cum ar fi hernia de disc sau o tumoare. Imagistica poate include radiografii, tomografii computerizate, RMN-uri, angiograme, ecografii ale vaselor de sânge de la nivelul gâtului și ecografii vasculare.
Alte studii pot include studii de conducere nervoasă, electromiografie (EMG), puncție spinală (puncție lombară) și teste genetice, conform HealthDirect.
Analizele de sânge pot fi folosite pentru a căuta semne de afecțiuni precum diabetul, afecțiuni renale, deficiențe de vitamine, accident vascular cerebral, scleroză multiplă, tumori și alte afecțiuni cerebrale. Testele imagistice pot include radiografii, tomografii computerizate, RMN-uri, angiograme, ecografii ale vaselor de sânge din gât și ecografii vasculare.
Alte metode pot include studii de conducere nervoasă, puncție medulară și teste genetice pentru a verifica dacă există probleme nervoase care se întâlnesc în familie.
Tratamentul amorțelii are ca scop corectarea afecțiunii de bază și a nervilor implicați. Medicii determină cel mai bun tratament pe baza afecțiunii de bază și a nervilor. Tratamentele obișnuite includ medicamente împotriva durerii nervoase, reglarea glicemiei, suplimente de vitamine, exerciții de terapie fizică și intervenții chirurgicale pentru a îndepărta tumorile sau pentru a repara problemele coloanei vertebrale.
Alte tratamente includ reglarea zahărului din sânge, suplimente de vitamine și exerciții de terapie fizică.
Când să mergi la doctor
Amorțeala este o afecțiune caracterizată prin pierderea completă sau parțială a senzației sau a senzației în orice zonă a corpului, afectând adesea nervii. Poate fi însoțită de confuzie, dificultăți în controlul mișcărilor vezicii urinare sau intestinale, pierderea cunoștinței, dificultăți de respirație, pierderea senzației la nivelul feței sau al trunchiului, paralizie, modificări ale vorbirii sau vederii și slăbiciune rapidă sau bruscă.
Dacă amorțeala apare brusc, afectează un întreg braț, un picior sau o parte a corpului, apare sub un anumit nivel sau se răspândește rapid în alte zone, ar trebui să fie consultată de un medic.
Dacă amorțeala nu are o cauză evidentă, apare în timpul unor activități repetate, provoacă pierderea forței sau a controlului muscular în timp sau este însoțită de o erupție cutanată, ar trebui iarăși să fie evaluată de un medic. Cazurile severe pot duce la complicații legate de durere sau de necunoașterea unor părți ale corpului.
În concluzie, amorțeala este un simptom care poate indica o varietate de afecțiuni medicale, de la probleme minore până la condiții severe care necesită tratament imediat.
Cu diagnosticul și tratamentul adecvat, mulți oameni pot gestiona și îmbunătăți simptomele de amorțeală și pot preveni complicații viitoare. Este recomandat să se urmeze sfaturile și recomandările medicului pentru a se evita potențialele consecințe negative ale ignorării unui astfel de simptom.
-
-
-
Apa îmbuteliată, riscuri uriașe. Duce la cancer11.10.2025, 22:22
-
Ce se întâmplă cu corpul tău după 50 de ani. Schimbări surprinzătoare11.10.2025, 20:12
-
Joe Biden, diagnostic crunt. Cancerul s-a răspândit la oase11.10.2025, 18:51
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%