De ce îți simți brațul amorțit? Care sunt semnale de alarmă și când să soliciți ajutor medical

Află mai multe despre senzația de amorțeală, de la cauzele sale complexe și variate până la impactul asupra vieții de zi cu zi și când poate indica probleme medicale...
Amorțeala este o pierdere de senzație într-o zonă a corpului, care afectează adesea mâinile, degetele, picioarele, brațele sau picioarele. Este un simptom comun al problemelor nervoase și poate fi un semn al diferitelor afecțiuni medicale.
Cele mai multe cazuri nu sunt grave, dar cazurile severe pot provoca complicații precum lipsa senzației de durere sau necunoașterea unor părți ale corpului. Amorțeala poate cauza, de asemenea, probleme de echilibru și coordonare, având un impact asupra abilităților de conducere sau de mers pe jos.
Spre deoseobire de amorțeală, simptomele pot include furnicături, slăbiciune și paralizie. Este un simptom comun al multor afecțiuni medicale și poate fi un semn de probleme nervoase.
Cauze
Amorțeala este un simptom comun cauzat de leziuni nervoase, care interferează cu capacitatea organismului de a simți senzații normale. Printre cauzele comune se numără osteoporoza, neuropatia periferică, sindroamele de compresie nervoasă, durerea neuropatică, ruptura sau hernia de disc, nervul ciupit din cauza artritei, leziuni ale măduvei spinării, creierului sau nervilor.
Alte afecțiuni medicale includ sindromul tunelului carpian, diabetul, infecțiile, bolile renale, scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral, artrita, tumorile, cancerul răspândit la nivelul coloanei vertebrale, migrenele, convulsiile, tiroida hipoactivă și sindromul Raynaud.
Afecțiuni care pot provoca amorțeală includ statul prelungit în picioare, utilizarea prelungită de medicamente sau droguri, deficiența de vitamina B, mușcături de animale și insecte, expunerea la otrăvuri sau toxine, lipsa alimentării cu sânge, niveluri anormale de potasiu, calciu sau sodiu, leziuni nervoase cauzate de consumul de alcool sau tutun, medicamente de chimioterapie și radioterapie.
Citește și: Cum previi crampele musculare folosind aceste 11 alimente. Rolul electroliților în crampele musculare
Foto: Freepik
Tratament
Doctorii pun diagnosticul pe baza simptomelor, a istoricului medical și a unui examen fizic. Aceștia vor întreba despre partea sau părțile corpului afectate și vor descrie amorțeala, inclusiv când a început, cât de repede a început și orice alte simptome.
Testele pentru a identifica tulburarea care cauzează amorțeala includ analize de sânge, teste imagistice și alte studii. Testele de sânge pot include hemogramă completă (CBC), panoul de electroliți, testele funcției hepatice, testele funcției tiroidiene, măsurarea nivelurilor de vitamine, screeningul toxicologic, viteza de sedimentare și proteina C reactivă.
Testele imagistice permit medicilor să caute probleme care afectează nervii și măduva spinării, cum ar fi hernia de disc sau o tumoare. Imagistica poate include radiografii, tomografii computerizate, RMN-uri, angiograme, ecografii ale vaselor de sânge de la nivelul gâtului și ecografii vasculare.
Alte studii pot include studii de conducere nervoasă, electromiografie (EMG), puncție spinală (puncție lombară) și teste genetice, conform HealthDirect.
Analizele de sânge pot fi folosite pentru a căuta semne de afecțiuni precum diabetul, afecțiuni renale, deficiențe de vitamine, accident vascular cerebral, scleroză multiplă, tumori și alte afecțiuni cerebrale. Testele imagistice pot include radiografii, tomografii computerizate, RMN-uri, angiograme, ecografii ale vaselor de sânge din gât și ecografii vasculare.
Alte metode pot include studii de conducere nervoasă, puncție medulară și teste genetice pentru a verifica dacă există probleme nervoase care se întâlnesc în familie.
Tratamentul amorțelii are ca scop corectarea afecțiunii de bază și a nervilor implicați. Medicii determină cel mai bun tratament pe baza afecțiunii de bază și a nervilor. Tratamentele obișnuite includ medicamente împotriva durerii nervoase, reglarea glicemiei, suplimente de vitamine, exerciții de terapie fizică și intervenții chirurgicale pentru a îndepărta tumorile sau pentru a repara problemele coloanei vertebrale.
Alte tratamente includ reglarea zahărului din sânge, suplimente de vitamine și exerciții de terapie fizică.
Când să mergi la doctor
Amorțeala este o afecțiune caracterizată prin pierderea completă sau parțială a senzației sau a senzației în orice zonă a corpului, afectând adesea nervii. Poate fi însoțită de confuzie, dificultăți în controlul mișcărilor vezicii urinare sau intestinale, pierderea cunoștinței, dificultăți de respirație, pierderea senzației la nivelul feței sau al trunchiului, paralizie, modificări ale vorbirii sau vederii și slăbiciune rapidă sau bruscă.
Dacă amorțeala apare brusc, afectează un întreg braț, un picior sau o parte a corpului, apare sub un anumit nivel sau se răspândește rapid în alte zone, ar trebui să fie consultată de un medic.
Dacă amorțeala nu are o cauză evidentă, apare în timpul unor activități repetate, provoacă pierderea forței sau a controlului muscular în timp sau este însoțită de o erupție cutanată, ar trebui iarăși să fie evaluată de un medic. Cazurile severe pot duce la complicații legate de durere sau de necunoașterea unor părți ale corpului.
În concluzie, amorțeala este un simptom care poate indica o varietate de afecțiuni medicale, de la probleme minore până la condiții severe care necesită tratament imediat.
Cu diagnosticul și tratamentul adecvat, mulți oameni pot gestiona și îmbunătăți simptomele de amorțeală și pot preveni complicații viitoare. Este recomandat să se urmeze sfaturile și recomandările medicului pentru a se evita potențialele consecințe negative ale ignorării unui astfel de simptom.
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Cinci semne ale tumorilor cerebrale. Dacă simți asta, mergi urgent la medic
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.