Excesul de grăsime în 2 zone ale corpului poate crește riscul de demență și Parkinson. Legătura dintre grăsimea corporală și bolile neurodegenerative

Un studiu recent arată că localizarea excesului de greutate poate crește riscul de boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.
Bolile neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson sunt în creștere la nivel mondial, obezitatea fiind legată de un risc mai mare de a dezvolta ambele afecțiuni. Un studiu recent a constatat că localizarea excesului de greutate poate avea un impact mai mare asupra acestor afecțiuni, cu niveluri ridicate de grăsime în partea superioară a brațului și în burtă care cresc riscul.
Numărul persoanelor care suferă de boli neurodegenerative crește rapid, estimându-se că, până în 2050, 153 de milioane de persoane din întreaga lume vor trăi cu demență. Boala Parkinson, a doua cea mai frecventă afecțiune neurodegenerativă, afectează de peste două ori mai multe persoane decât în 1990.
Factori precum obezitatea și lipsa de activitate fizică pot crește, de asemenea, riscul de a dezvolta demență și Parkinson. Menținerea unei greutăți sănătoase și exercițiile fizice pot diminua riscul.
Un studiu care a utilizat date din UK Biobank a constatat că grăsimea suplimentară de pe burtă și de pe braț poate crește riscul acestor afecțiuni, în timp ce creșterea masei musculare ar putea reduce riscul. Studiul a utilizat un grup mare din UK Biobank, dar natura sa observațională și participanții în majoritate albi au limitat generalizabilitatea acestuia.
Zonele cu risc ridicat
Un studiu la care au participat 412.691 de persoane a arătat că 8.224 au dezvoltat boli neurodegenerative, boala Alzheimer fiind cel mai frecvent diagnostic. Studiul a evaluat compoziția corporală, inclusiv talia și șoldurile, forța de prindere, densitatea osoasă și masa grasă și slabă. Rezultatele au arătat că persoanele cu mai multă grăsime pe burtă sau pe brațe prezentau un risc crescut de a dezvolta afecțiuni neurodegenerative.
Densitatea osoasă ridicată și distribuția grăsimii care domină picioarele au redus riscul, în timp ce forța musculară ridicată pare să protejeze împotriva neurodegenerației. Această constatare se aliniază cu cercetările anterioare care sugerează că obezitatea centrală sau abdominală crește riscul de a dezvolta demență.
Creșterea în greutate, obezitatea centrală și grosimea pliului cutanat triceps au fost, de asemenea, asociate cu un risc crescut de demență.
Foto: Freepik @prostooleh
De ce ar putea influența compoziția corporală riscul de Alzheimer?
Studiul realizat de Ryan Glatt, coach senior pentru sănătatea creierului și director al programului FitBrain la Institutul de Neuroștiințe Pacific, sugerează că grăsimea crescută de pe braț și de pe burtă poate crește riscul de tulburări neurodegenerative precum boala Parkinson din cauza inflamației, a rezistenței la insulină și a problemelor de sănătate cardiovasculară.
Cu toate acestea, legătura de cauzalitate nu poate fi stabilită ferm și ar putea exista factori de confuzie care nu sunt luați în considerare. Bolile cardiovasculare pot media legătura dintre compoziția corporală și bolile neurodegenerative.
„Deși gestionarea sănătății cardiovasculare este probabil benefică, contribuția specifică a modificărilor compoziției corporale la riscul de boli neurodegenerative necesită investigații suplimentare”, a adăugat Ryan Glatt.
Îmbunătățirea compoziției de grăsime corporală ar putea reduce riscul
Un studiu realizat de Huan Song de la Universitatea Sichuan susține un studiu anterior care a constatat că creșterea masei musculare slabe poate reduce riscul de tulburări neurodegenerative. Studiul sugerează că îmbunătățirea funcției mitocondriale în mușchii slabi ar putea fi responsabilă pentru aceste efecte benefice.
Studiul sugerează că intervențiile direcționate pentru reducerea grăsimii trunchiului și a brațului, promovând în același timp dezvoltarea musculară sănătoasă, pot fi mai eficiente pentru protecția împotriva acestor boli decât controlul general al greutății.
Cu toate acestea, rămâne neclar dacă masa musculară reduce în mod direct riscul sau dacă este doar un marker al unei sănătăți generale mai bune și al nivelului de activitate fizică.
Exercițiile fizice aduc beneficii creierului și restul corpului
National Institute on Aging (NIA) a constatat că menținerea unei greutăți și a unei compoziții corporale sănătoase este benefică pentru sănătatea creierului. Îmbunătățirea compoziției corporale prin exerciții fizice, dietă și gestionarea greutății poate reduce riscul de boli neurodegenerative.
Cu toate acestea, impactul direct al acestor intervenții asupra riscului de neurodegenerare nu este pe deplin stabilit. Studiul sugerează că exercițiile care cresc masa musculară pot fi mai eficiente decât alte forme de exerciții în protejarea împotriva tulburărilor neurodegenerative.
Antrenamentul de forță o dată sau de două ori pe săptămână poate ajuta la menținerea activă atât a corpului, cât și a minții pe măsură ce îmbătrânim, inclusiv ridicarea de greutăți, utilizarea benzilor de rezistență sau exerciții de susținere a greutății corporale, cum ar fi genoflexiuni, flotări sau yoga.
NIA recomandă încorporarea oricărei forme de exerciții fizice în stilul dumneavoastră de viață pe măsură ce îmbătrâniți, deoarece chiar și câteva minute pe zi pot duce la îmbunătățiri importante.
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Microplasticele, asociate cu declinul neurologic. Locuitorii din zonele litorale, mai expuși
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.