Expert: cu cât dormiți mai puțin, cu atât trăiți mai puțin
Un expert american în Neuroștiințe pledează, la fiecare apariție publică, pentru beneficiile unui somn de calitate, nu ușor de obținut în secolul tehnologiei.
Matt Walker, profesor în Neuroștiințe și Psihologie la Universitatea din California, SUA, spune, într-o prelegere TEDx că somnul insuficient crește mortalitatea generală. Se bazează pe un experiment în care a limitat, timp de o săptămână, la 6 ore de somn un grup de adulți sănătoși, apoi le-a cerut să doarmă 8 ore. S-au făcut analize și teste.
”Şi au descoperit două lucruri importante. Primul: unui număr considerabil de gene, 711 la număr, le-a fost afectată activitatea din cauza somnului insuficient. Al doilea rezultat a fost că la aproximativ jumătate din aceste gene activitatea a crescut. (…) Genele care au fost dezactivate din cauza lipsei de somn sunt genele asociate cu sistemul imunitar. Aşa că, încă o dată, se observă un deficit imunitar. În contrast, acele gene care au fost activate sau le-a crescut activitatea din cauza lipsei de somn, au fost genele asociate cu dezvoltarea de tumori, genele asociate cu inflamaţia cronică şi genele asociate cu stresul şi drept consecinţă, cu bolile cardiovasculare. Pur şi simplu nu există aspect al stării voastre de bine care să poată fi lipsit de somn şi să scape nevătămat. (…)
E un adevăr foarte simplu: cu cât dormiţi mai puţin, cu atât trăiţi mai puţin”, subliniază expertul.
Întreaga prelegere o puteți asculta AICI.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Donald Trump și mersul ciudat: semne despre sănătatea sa
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
