Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Modificările de greutate la vârste înaintate ar putea fi un indiciu privind demența. Cel puțin asta au concluzionat cercetătorii coreeni.
Persoanele în vârstă care înregistrează o creștere sau o scădere semnificativă în greutate ar putea avea un risc mai mare de apariție a demenței, sugerează un studiu din Coreea publicat în revista online BMJ Open.
Demența este o problemă importantă de sănătate, în special cu creșterea speranței de viață și a îmbătrânirii populației. În 2015, au fost estimate 46,8 milioane de persoane diagnosticate cu demență, potrivit medialxpress.com.
Între timp, prevalența globală a obezității, care este strâns legată de bolile cardiometabolice, a crescut cu peste 100% în ultimele patru decenii. Există dovezi despre posibila asociere între factorii de risc cardiometabolici (cum ar fi tensiunea arterială crescută, nivelul colesterolului și zahărului din sânge) și demența. Cu toate acestea, asocierea dintre indicele de masă corporală (IMC) la vârste mai înaintate și riscul de demență rămâne neclar.
O echipă de cercetători din Republica Coreea și-a propus să investigheze asocierea dintre modificările IMC pe o perioadă de doi ani și demența la o populație coreeană în vârstă.
Ei au examinat 67.219 de participanți cu vârsta cuprinsă între 60 și 79 de ani, care au fost supuși măsurării IMC în perioada 2002-2003 și 2004-2005, ca parte a screeningului Serviciului Național de Asigurări de Sănătate din țară.
La începutul perioadei de studiu au fost măsurate caracteristicile, inclusiv IMC, statutul socio-economic și factorii de risc cardiometabolici.
Diferența dintre IMC la începutul perioadei de studiu (2002-2003) și la următorul screening de sănătate (2004-2005) a fost utilizată pentru a calcula modificarea IMC.
După doi ani, incidența demenței a fost monitorizată pentru o medie de 5,3 ani între 2008 și 2013.
În timpul perioadei de urmărire de 5,3 ani, numărul bărbaților și al femeilor cu demență a fost de 4.887, respectiv 6.685.
Rezultatele au arătat că se pare că există o asociere semnificativă între modificările greutății corporale la bătrânețe și demență, la ambele sexe.
Schimbarea rapidă a greutății - o creștere sau o scădere cu 10% sau mai mult a IMC - pe o perioadă de doi ani, a fost asociată cu un risc mai mare de demență, în comparație cu o persoană cu un IMC stabil.
Totuși, IMC la începutul perioadei nu a fost asociat cu incidența demenței la ambele sexe, cu excepția greutății corporale scăzute la bărbați.
După anlizarea cifrelor bazate pe IMC la începutul perioadei de studiu, cercetătorii au descoperit o asociere similară între modificările de greutate și demența chiar și la subgrupul care avea o greutate normală, dar modelul acestei asocieri a fost diferit.
Factorii de risc cardiometabolici incluzând hipertensiunea preexistentă, insuficiența cardiacă congestivă, diabetul zaharat și glicemia ridicată au fost factori de risc semnificativ pentru demență. În special, pacienții cu glicemie crescută pe termen lung au avut un risc de dezvoltare de demență de 1,6 ori mai mare comparativ cu persoanele cu glicemie normală.
În plus, obiceiurile nesănătoase ale stilului de viață, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și lipsa activității fizice la vârstă mai înaintate, au fost, de asemenea, asociate cu demența.
Cercetătorii spun că, fiind un studiu observator, nu poate stabili cauza și cercetătorii indică unele limitări, inclusiv incertitudinea în ceea ce privește acuratețea definirii demenței și dependența de obiceiurile de viață ale oamenilor raportate de sine, care poate să nu fie corecte.
Cu toate acestea, studiul a inclus o cantitate mare de date și a raportat diferiți factori de risc modificatori ai demenței în viața târzie.
Astfel, cercetătorii au concluzionat că, atât creșterea, cât și pierderea în greutate pot fi factori de risc semnificativi asociați cu demența. Acest studiu a arătat cum creșterea în greutate, diabetul necontrolat, fumatul și inactivitatea la vârste înaintate au avut un efect negativ asupra dezvoltării demenței .
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.