Modificări de greutate, bătrânețe, demență. Cercetătorii explică legătura
Modificările de greutate la vârste înaintate ar putea fi un indiciu privind demența. Cel puțin asta au concluzionat cercetătorii coreeni.
Persoanele în vârstă care înregistrează o creștere sau o scădere semnificativă în greutate ar putea avea un risc mai mare de apariție a demenței, sugerează un studiu din Coreea publicat în revista online BMJ Open.
Demența este o problemă importantă de sănătate, în special cu creșterea speranței de viață și a îmbătrânirii populației. În 2015, au fost estimate 46,8 milioane de persoane diagnosticate cu demență, potrivit medialxpress.com.
Între timp, prevalența globală a obezității, care este strâns legată de bolile cardiometabolice, a crescut cu peste 100% în ultimele patru decenii. Există dovezi despre posibila asociere între factorii de risc cardiometabolici (cum ar fi tensiunea arterială crescută, nivelul colesterolului și zahărului din sânge) și demența. Cu toate acestea, asocierea dintre indicele de masă corporală (IMC) la vârste mai înaintate și riscul de demență rămâne neclar.
Studiul, în cifre
O echipă de cercetători din Republica Coreea și-a propus să investigheze asocierea dintre modificările IMC pe o perioadă de doi ani și demența la o populație coreeană în vârstă.
Ei au examinat 67.219 de participanți cu vârsta cuprinsă între 60 și 79 de ani, care au fost supuși măsurării IMC în perioada 2002-2003 și 2004-2005, ca parte a screeningului Serviciului Național de Asigurări de Sănătate din țară.
La începutul perioadei de studiu au fost măsurate caracteristicile, inclusiv IMC, statutul socio-economic și factorii de risc cardiometabolici.
Diferența dintre IMC la începutul perioadei de studiu (2002-2003) și la următorul screening de sănătate (2004-2005) a fost utilizată pentru a calcula modificarea IMC.
După doi ani, incidența demenței a fost monitorizată pentru o medie de 5,3 ani între 2008 și 2013.
În timpul perioadei de urmărire de 5,3 ani, numărul bărbaților și al femeilor cu demență a fost de 4.887, respectiv 6.685.
Rezultatele au arătat că se pare că există o asociere semnificativă între modificările greutății corporale la bătrânețe și demență, la ambele sexe.
Schimbarea rapidă a greutății - o creștere sau o scădere cu 10% sau mai mult a IMC - pe o perioadă de doi ani, a fost asociată cu un risc mai mare de demență, în comparație cu o persoană cu un IMC stabil.
Totuși, IMC la începutul perioadei nu a fost asociat cu incidența demenței la ambele sexe, cu excepția greutății corporale scăzute la bărbați.
Modificările de greutate, asociate cu demența
După anlizarea cifrelor bazate pe IMC la începutul perioadei de studiu, cercetătorii au descoperit o asociere similară între modificările de greutate și demența chiar și la subgrupul care avea o greutate normală, dar modelul acestei asocieri a fost diferit.
Factorii de risc cardiometabolici incluzând hipertensiunea preexistentă, insuficiența cardiacă congestivă, diabetul zaharat și glicemia ridicată au fost factori de risc semnificativ pentru demență. În special, pacienții cu glicemie crescută pe termen lung au avut un risc de dezvoltare de demență de 1,6 ori mai mare comparativ cu persoanele cu glicemie normală.
În plus, obiceiurile nesănătoase ale stilului de viață, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și lipsa activității fizice la vârstă mai înaintate, au fost, de asemenea, asociate cu demența.
Cercetătorii spun că, fiind un studiu observator, nu poate stabili cauza și cercetătorii indică unele limitări, inclusiv incertitudinea în ceea ce privește acuratețea definirii demenței și dependența de obiceiurile de viață ale oamenilor raportate de sine, care poate să nu fie corecte.
Cu toate acestea, studiul a inclus o cantitate mare de date și a raportat diferiți factori de risc modificatori ai demenței în viața târzie.
Astfel, cercetătorii au concluzionat că, atât creșterea, cât și pierderea în greutate pot fi factori de risc semnificativi asociați cu demența. Acest studiu a arătat cum creșterea în greutate, diabetul necontrolat, fumatul și inactivitatea la vârste înaintate au avut un efect negativ asupra dezvoltării demenței .
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
A fost descoperită o nouă boală neurologică extrem de rară. Sunt doar 13 cazuri în lume
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Donald Trump și mersul ciudat: semne despre sănătatea sa
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
