Consumul regulat de ouă poate juca un rol esențial în menținerea sănătății cognitive la vârste înaintate, în special la femei, conform unui studiu recent.
Un studiu recent publicat în Nutrients a constatat că consumul săptămânal de ouă poate preveni declinul cognitiv la femeile în vârstă. Femeile care mâncau cinci sau mai multe ouă pe săptămână aveau o memorie semantică și o funcționare executivă mai bune decât cele care mâncau mai puține ouă sau deloc în fiecare săptămână.
Cu toate acestea, studiul nu dovedește că consumul de ouă determină o îmbunătățire a sănătății creierului, ci doar că există o asociere între cele două. Aproximativ doi din trei adulți la nivel global vor prezenta un anumit nivel de afectare cognitivă până la vârsta de 70 de ani.
Investigatorul principal al studiului, Donna Kritz-Silverstein, explică faptul că literatura anterioară privind asocierea nivelurilor de colesterol alimentar cu funcția cognitivă este inconsistentă, unele studii arătând un efect negativ, altele arătând un efect pozitiv, iar altele încă nu arătând niciun efect.
Cercetătorii au efectuat un studiu privind efectele ouălor asupra funcționării cognitive la 890 de adulți, inclusiv 357 de bărbați și 533 de femei. Studiul a evaluat consumul de ouă între 1988 și 1991 folosind chestionare privind frecvența alimentelor și teste de performanță.
Rezultatele au arătat că 14% dintre bărbați și 16,5% dintre femei nu au consumat niciodată ouă, în timp ce 7% dintre bărbați și aproape 4% dintre femei au declarat că au consumat ouă de peste cinci ori pe săptămână.
În general, bărbații aveau rate mai mari de consum de ouă decât femeile, femeile fiind mai predispuse fie să nu mănânce ouă, fie să mănânce între una și trei ouă pe lună.
După ajustarea opțiunilor de stil de viață, a diagnosticelor medicale și a aportului de proteine, calorii și colesterol, dovezile au arătat că femeile care au consumat mai multe ouă au avut un declin mai redus al scorurilor de fluență, care evaluează memoria semantică și funcția executivă. Cu fiecare creștere categorică a consumului de ouă, probabilitatea ca o femeie să înregistreze un declin cognitiv a scăzut cu 0,1.
În timp ce consumul de ouă nu a fost asociat cu declinul la niciuna dintre măsurile de performanță cognitivă utilizate, ceea ce sugerează că aportul de ouă poate avea un rol în menținerea funcției cognitive, diferențele dintre bărbați și femei s-ar putea datora ratelor diferite de diabet, nivelului de educație, exercițiilor fizice, fumatului și consumului de alcool între sexe.
Rezultatele studiului Rancho Bernardo pot fi limitate din cauza omogenității participanților, care sunt predominant albi, cu un nivel ridicat de educație și care își pot permite asistență medicală.
Cu toate acestea, este posibil ca factori precum cultura, educația și stilul de viață să nu influențeze semnificativ rezultatele. Studiul s-a bazat pe informații auto-raportate, care pot fi inexacte.
Acesta nu a explorat mecanismul din spatele modului în care ouăle pot fi benefice pentru cogniție, în ciuda prezenței lor de nutrienți precum proteine, colină și carotenoizi. Cercetările viitoare ar trebui să includă imagistica pentru a confirma performanța cognitivă cu modificări ale creierului.
Foto: Freepik
În trecut, consumul recomandat de ouă întregi era limitat la unul sau două pe săptămână, din cauza conținutului ridicat de colesterol din gălbenușurile de ou. Cu toate acestea, cercetările recente indică faptul că nu colesterolul alimentar are un impact semnificativ asupra nivelului de colesterol LDL, ci mai degrabă grăsimile saturate alimentare.
Acest lucru se datorează faptului că majoritatea colesterolului din organism este produs de ficat, iar grăsimile saturate pot crește producția de colesterol. În ciuda acestui fapt, o persoană sănătoasă medie poate să nu își facă rău consumând până la șapte ouă pe săptămână.
Ouăle sunt un aliment nutritiv, sărac în calorii și grăsimi saturate și bogat în proteine, vitamine și minerale. Ele conțin, de asemenea, nutrienți esențiali precum luteina și zeaxantina, care sunt benefice pentru ochi, și colina, care susține creierul și sistemul nervos.
Studiul sugerează că ouăle pot fi benefice pentru menținerea funcției cognitive, în ciuda conținutului lor ridicat de colesterol. Experții consideră în prezent că majoritatea oamenilor pot consuma unul sau două ouă pe zi fără a afecta sănătatea inimii.
Alte alimente bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele de pădure, spanacul și nucile, pot ajuta la combaterea inflamației și a stresului oxidativ, care pot accelera îmbătrânirea și bolile neurodegenerative.
Turmericul este deosebit de benefic pentru memorie și creșterea de noi celule cerebrale. S-a demonstrat că dieta mediteraneană-DASH de intervenție pentru întârzierea neurodegenerativă (MIND) și dieta Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH) încetinesc declinul cognitiv.
Pentru a susține sănătatea creierului, sunt încurajate echilibrul și moderația în toate grupele majore de alimente, deoarece niciun aliment sau comportament nu poate preveni declinul cognitiv.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
