Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Cercetătorii sunt cu un pas mai aproape de a înțelege cum se formează boli precum Alzheimer sau Parkinson. Acest lucru este esențial în găsirea unor remedii eficiente.
Atunci când proteinele din creier se formează depozite constând în agregate insolubile, pot apărea boli precum Alzheimer sau Parkinson. Acum, o echipă de cercetare a făcut un pas mai aproape de a înțelege acest proces și ar putea duce la găsirea unor remedii.
În boala Parkinson, proteina alfa-sinucleină (α-sinucleină) formează agregate care duc la afectarea funcției creierului și la dezvoltarea bolii.
Cercetătorii de la Universitatea din Gothenburg și universitățile din Basel și din Zurich au publicat un nou studiu în Nature care demonstrează modul în care o anumită clasă de proteine poate regla și împiedica α-sinucleina să formeze depozite de proteine și agregate insolubile în celulele sănătoase.
"În fiecare celulă există proteine auxiliare numite chaperone moleculare. Ele au grijă de proteinele recent făcute pentru a le ajuta în procesul lor de pliere și de a preveni plierea greșită sau desfășurarea", spune Björn Burmann, profesor asistent la Departamentul de Chimie și Biologie Moleculară la Universitatea din Göteborg.
Plierea proteinei descrie procesul prin care o proteină își ia forma tridimensională specifică, permițând proteinei să-și îndeplinească funcția.
Nenumărate proteine din celulele mamiferelor nu au o pliere proteică stabilă, în ciuda funcțiilor importante pe care le au în celule. Una dintre aceste proteine este α-sinucleina. În noul studiu, echipa de cercetare ar putea acum să dezvăluie procesul de bază care afectează modul în care proteina α-sinucleină este pliată și agregată, precum și modul în care chaperonii moleculari din celulele mamiferelor vii pot preveni distribuirea greșită a α-sinucleinei.
"Un bazin mare de diferite chaperone împiedică α-sinucleina să formeze agregate proteice în celulele sănătoase. Studiind proteina direct în celulele de mamifere, am descoperit că inhibarea chaperonilor duce la agregarea α-sinucleinei la nivel de aminoacizi", arată echipa de cercetare.
Întreruperea interacțiunii α-sinucleină-chaperoni poate fi primul pas care ar iniția dezvoltarea bolilor asociate cu a-sinucleină, conform lui Björn Burmann și colegii săi de cercetare.
Sursa, aici.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.