Scleroza multiplă, asociată cu traumele din copilărie

Scleroza multiplă a fost asociată cu traumele copilăriei, potrivit unui studiu realizat în Norvegia.
Impactul traumelor din copilărie poate să dureze întreaga viață, mai mult decât atât, îi poate face pe actualii să se simtă ca o umbră a ceea ce au fost, notează Science Alert.
Potrivit unui studiu efectuat pe aproape 78.000 de femei din Norvegia s-a descoperit că experiențele din copilărie, în special expunerea la abuzuri emoționale, sexuale și fizice în copilărie, pot contribui la riscul de scleroză multiplă (SM), o boală autoimună care afectează milioane de oameni din întreaga lume.
”Abuzul, neglijarea și disfuncțiile din gospodărie sunt tipuri extreme de stres”, explică o echipă de cercetători medicali într-o nouă lucrare, condusă de primul autor, Karine Eid, de la Spitalul Universitar Haukeland din Norvegia.
În timp ce stresul cronic este legat de o sănătate mentală și fizică precară, iar evenimentele stresante din viață pot declanșa crize ale bolii la persoanele care trăiesc cu scleroza multiplă, o mare necunoscută este dacă experiențele traumatice din copilărie s-ar putea manifesta ani mai târziu ca un risc crescut de a dezvolta scleroza multiplă, care, ca multe boli autoimune, este adesea neînțeleasă și dificil de diagnosticat.
De altfel, un studiu de referință din 2009 realizat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA a constatat asocierea dintre persoanele care au fost supuse abuzurilor în copilărie și faptul că acestea au fost spitalizate pentru oricare dintre cele peste 20 de boli autoimune, odată cu trecerea anilor.
În cazul SM, mai exact, sistemul imunitar al organismului atacă în mod eronat celulele nervoase, distrugând stratul protector de mielină care le înconjoară, ceea ce poate duce la dureri cronice, spasme musculare, amorțeală și chiar pierderea vederii.
Pentru a investiga legăturile dintre scleroza multiplă și traumele din copilărie, cercetătorii au încrucișat datele unui studiu norvegian, care a urmărit femeile însărcinate din perioada 1999 până în 2018, cu înregistrările spitalicești și cu un registru național al diagnosticelor de scleroză multiplă din Norvegia.
Astfel, femeile expuse la abuz emoțional și sexual înainte de vârsta de 18 ani au avut un risc crescut de a dezvolta scleroza multiplă mai târziu în viață, a constatat analiza.
Dintre cele 300 de femei din studiu care au dezvoltat SM, aproape 25% au raportat un istoric de abuz în copilărie atunci când au fost recrutate pentru studiu.
Legătura dintre traume și SM a fost cea mai pronunțată în rândul femeilor care au suferit abuzuri sexuale (65% risc sporit de a dezvolta SM) și la cele expuse la mai multe tipuri de traume (între 66 și 93 % risc sporit).
Scleroza multipla: simptome, diagnostic, tratament
Potrivit Healthline, scleroza multiplă este o afecțiune progresivă, de tip autoimun. Din păcate, boala afectează în special persoanele tinere, iar cauzele bolii sunt necunoscute. Persoanele care suferă de scleroză multiplă au teaca de mielină a neuronilor afectată.
Teaca de mielină are un rol fundamental în transmiterea impulsurilor nervoase și protecția neuronilor. Procesul de demielinizare a neuronilor (distrugerea tecii de mielină) va da naștere tulburărilor neurologice specifice sclerozei multiple.
Simptome
Gravitatea simptomelor diferă de la o persoană la alta și sunt diferite în funcție de stadiul bolii. Femeile sunt mai des diagnosticate cu scleroză multiplă față de bărbați. Unele studii arată că deficitul de Vitamina D la femei joacă un rol important în apariția sclerozei multiple.
Oboseala este o manifestare care apare la un număr foarte mare de bolnavi. De obicei, aceasta se referă atât la stare de somnolență, cât și la slăbiciune musculară, care va evolua cu dificultăți în mișcare, ataxie (incapacitatea de coordonare a mișcărilor), spasme musculare și dificultăți de menținere a echilibrului. Alte simptome asociate sclerozei multiple sunt:
-retenție urinară;
-probleme de vedere;
-probleme de vorbire;
-dificultăți în înghițire;
-durere musculară și tremurături;
-tulburări cognitive.
Diagnostic
Diagnosticul sclerozei multiple este stabilit doar de către medicul specialist în urma unui examen amănunțit și a testelor speciale de diagnostic. Există diverse metode de diagnostic care pot detecta scleroza multiplă. Acestea se referă la examene imagistice (RMN, CT), teste de sânge sau puncție lombară. (Citește mai departe AICI)
Vezi și: Dieta KETO, sănătate curată. Cum te scapă de scleroza multiplă și de OBOSEALĂ
-
-
-
Cuișoarele: un remediu natural pentru durere și inflamație27.08.2025, 22:25
-
-
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Îngrijirea paliativă, rol semnificativ după AVC. Crește șansele de recuperare
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.