Somnul cu unde lente, impact asupra creierului. Poate preveni demența
Această etapă a somnului este cea mai importantă pentru prevenirea demenței.
Un studiu recent publicat în Jama Neurology evidențiază impactul semnificativ al somnului cu unde lente asupra riscului de a dezvolta demență, în special pentru persoanele de peste 60 de ani. Conform cercetării din 2023, probabilitatea de a dezvolta demență crește cu 27% pentru fiecare punct procentual de scădere a somnului cu unde lente pe an.
Înțelegerea somnului cu unde lente
Somnul cu unde lente, cunoscut și sub denumirea de somn profund, este a treia etapă a ciclului de somn uman, având o durată tipică între 20 și 40 de minute. Această etapă se caracterizează printr-o încetinire a undelor cerebrale, a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, făcându-l cea mai restauratoare fază a somnului.
Cercetările au arătat că somnul profund este crucial pentru întărirea mușchilor, oaselor și a sistemului imunitar, precum și pentru îmbunătățirea capacității creierului de a absorbi informații.
Descoperirile recente sugerează că persoanele care experimentează schimbări legate de Alzheimer în creierul lor au performanțe mai bune la testele de memorie atunci când beneficiază de un somn adecvat cu unde lente.
"Somnul cu unde lente susține creierul îmbătrânit în multe moduri", a afirmat neurocercetătorul Matthew Pase de la Universitatea Monash, potrivit Science Alert.
Acesta a subliniat că somnul ajută la eliminarea deșeurilor metabolice din creier, inclusiv a proteinelor legate de boala Alzheimer.
Vezi și: Cafeaua, băuturile carbogazoase și sucurile de fructe, asociate cu un risc ridicat de AVC
Constatările studiului
Studiul a examinat 346 de participanți din Studiul Cardiovascular Framingham care au desfășurat două studii de somn de noapte între 1995-1998 și 2001-2003. Toți participanții aveau peste 60 de ani până în 2020 și nu aveau cazuri înregistrate de demență în timpul studiului anterior. Cercetătorii au comparat datele despre somn în timp și au monitorizat cazurile de demență până în 2018.
În cadrul celor 17 ani de urmărire, au fost documentate 52 de cazuri de demență printre participanți. Studiul a constatat o scădere notabilă a somnului cu unde lente începând de la vârsta de 60 de ani, atingând un vârf între 75 și 80 de ani, înainte de a se stabiliza.
Fiecare punct procentual de scădere a somnului cu unde lente a fost legat de o creștere cu 27% a riscului de a dezvolta demență, crescând la 32% pentru boala Alzheimer în special.

Somnul cu unde lente - FOTO: Freepik@pkproject
Conexiuni genetice și de sănătate
Studiul Framingham a urmărit de-a lungul timpului diverse date de sănătate, inclusiv pierderea volumului hipocampal, un indicator timpuriu al Alzheimer, și factorii care contribuie la bolile cardiovasculare. Cercetarea a constatat că nivelurile scăzute de somn cu unde lente erau corelate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, medicamente care afectează somnul și prezența genei APOE ε4 asociată cu Alzheimer.
"Am constatat că un factor de risc genetic pentru boala Alzheimer, dar nu volumul cerebral, a fost asociat cu declinuri accelerate ale somnului cu unde lente", a remarcat Pase.
Vezi și: Leziunile traumatice, semn timpuriu al demenței. Cresc riscul de demență cu 20%
Necesitatea unor cercetări suplimentare
Deși aceste constatări stabilesc asociații clare între pierderea somnului cu unde lente și riscul crescut de demență, autorii subliniază că studiul nu dovedește cauzalitatea. Rămâne incert dacă pierderea somnului contribuie la demență sau dacă procesele cerebrale legate de demență duc la tulburări de somn. Este necesară o cercetare suplimentară pentru a desfășura aceste complexități.
Prioritizarea somnului
Având în vedere aceste descoperiri, experții subliniază importanța prioritizării unui somn suficient pentru sănătatea generală. Cu pași acționabili disponibili pentru a îmbunătăți somnul cu unde lente, indivizii pot lua măsuri proactive pentru a-și consolida sănătatea cognitivă. Rezultatele studiului au fost publicate în JAMA Neurology.
-
-
Ciorapii negri sau maro. Cum alegi corect pentru stil și eleganță11.01.2026, 19:00
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
A fost descoperită o nouă boală neurologică extrem de rară. Sunt doar 13 cazuri în lume
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
