Leacul banal și ieftin pentru anxietate. STUDIU
Cercetătorii de la Universitatea din Göteborg au descoperit că un lucru banal și ieftin poate vindeca sau măcar ameliora simptomele de anxietate.
Atât exercițiile fizice moderate, cât și cele intense ameliorează simptomele de anxietate, chiar și atunci când tulburarea este cronică, arată un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Göteborg și publicat în jurnalul Journal of Affective Disorders (link direct studiu).
Studiul se bazează pe 286 de pacienți cu sindrom de anxietate, recrutați din serviciile de îngrijire primară din Göteborg și partea de nord a regiunii Halland. Jumătate dintre pacienți trăiau cu anxietate de cel puțin zece ani. Vârsta lor medie era de 39 de ani, iar 70 la sută erau femei.
Prin tragere la sorți, participanții au fost repartizați la sesiuni de exerciții de grup, fie moderate, fie intense, timp de 12 săptămâni. Rezultatele arată că simptomele lor de anxietate au fost atenuate semnificativ chiar și atunci când anxietatea era o afecțiune cronică, în comparație cu un grup de control care a primit sfaturi privind activitatea fizică conform recomandărilor de sănătate publică.
Importanța exercițiilor fizice intense
Majoritatea persoanelor din grupurile de tratament au trecut de la un nivel de bază de anxietate moderată până la mare, la un nivel scăzut de anxietate după programul de 12 săptămâni. Pentru cei care au făcut exerciții fizice la intensitate relativ scăzută, șansa de ameliorare în ceea ce privește simptomele de anxietate a crescut cu un factor de 3,62. Factorul corespunzător pentru cei care au făcut exerciții la intensitate mai mare a fost 4,88. Participanții nu aveau cunoștințe despre pregătirea fizică sau consilierea pe care o primesc persoanele din afara propriului grup.
„A existat o tendință semnificativă de ameliorare a intensității – adică, cu cât exercițiile au fost mai intense, cu atât s-au îmbunătățit mai mult simptomele de anxietate”, a arătat dr Malin Henriksson, doctorand la Academia Sahlgrenska din cadrul Universității din Göteborg, specialist în medicină generală la Halland și autor principal al studiului.
Ambele grupuri de tratament au avut sesiuni de antrenament de 60 de minute de trei ori pe săptămână, sub îndrumarea unui kinetoterapeut. Sesiunile au inclus atât antrenament cardio (aerobic), cât și antrenament de forță. O încălzire a fost urmată de antrenament timp de 45 de minute, iar sesiunile s-au încheiat cu relaxare și întindere.
Membrii grupului care au făcut exerciții fizice la un nivel moderat au avut ca scop să atingă aproximativ 60 la sută din ritmul cardiac maxim - un grad de efort evaluat ca fiind ușor sau moderat. În grupul care s-a antrenat mai intens, scopul a fost atingerea a 75% din ritmul cardiac maxim, iar acest grad de efort a fost perceput ca fiind ridicat.
Nivelurile au fost validate în mod regulat folosind scala Borg, o scală de evaluare stabilită pentru efortul fizic perceput, și au confirmate cu monitoare de ritm cardiac.
Sunt necesare tratamente noi, simple
Tratamentele standard de astăzi pentru anxietate sunt terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și medicamentele psihotrope. Cu toate acestea, aceste medicamente au de obicei efecte secundare, iar pacienții cu tulburări de anxietate nu răspund frecvent la tratamentul medical. Timpul lung de așteptare pentru CBT poate, de asemenea, agrava prognosticul.
Studiul de față a fost condus de Maria Åberg, profesor asociat la Academia Sahlgrenska a Universității din Göteborg, specialist în medicină generală în organizația de asistență medicală primară a Regiunii Västra Götaland și autor corespondent.
„Medicii din asistența medicală primară au nevoie de tratamente individualizate, care au efecte secundare puține și sunt ușor de prescris. Modelul care implică 12 săptămâni de pregătire fizică, indiferent de intensitate, reprezintă un tratament eficient care ar trebui să fie disponibil mai des în asistența medicală primară pentru persoanele cu probleme de anxietate”, a punctat Åberg.
-
-
-
Cum să scapi de gazele provocate de fasole25.02.2026, 19:56
-
Fructul care e mai sănătos atunci când e congelat25.02.2026, 19:30
-
Gena "Dictator" care forțează cancerul să invadeze întreg corpul25.02.2026, 18:14
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
