Suicidul în rândul copiilor și tinerilor: cifre îngrijorătoare
Copiii și adolescenții care se rănesc singuri au un risc crescut de sinucidere. Un studiu arată cifre alarmante.
Copiii și adolescenții care se rănesc singuri au un risc crescut de sinucidere, potrivit unui studiu publicat online 8 ianuarie în The Lancet Child & Adolescent Health.
Keith Hawton, medic de la Universitatea din Oxford din Regatul Unit, și colegii au analizat datele de la 9.173 de persoane cu vârsta cuprinsă între 10 și 18 ani, care s-au prezentat la serviciul de urgență la cinci spitale din studiu, după auto-vătămare non-fatală între 1 ianuarie 2000 și 31 decembrie 2013.
Cercetătorii au descoperit că 124 de persoane au murit până la sfârșitul studiului, la 31 decembrie 2015. Dintre acești indivizi, 44% au murit prin sinucidere, 22% prin moarte accidentală și 34% din alte cauze. În 82% din cazurile de decese sinucigașe au fost copii și adolescenți care și-au produs anterior auto-vătămare.
Conexiunea între auto-vătămare și sinucidere a apărut frecvent. În această cohortă, incidența de sinucidere a fost semnificativ crescută comparativ cu rata estimată la populația generală a copiilor între 10 și 18 ani din Anglia. Riscul de suicid crescut a fost asociat cu adolescenți de sex masculin, care s-au prezentat cu auto-vătămări și auto-vătămare repetată „Există o nevoie clară de a identifica intervențiile preventive care ar putea reduce riscul de auto-vătămare la copii și adolescenți, repetarea comportamentului și moartea prematură din cauza suicidului și a altor cauze prevenibile în populația de auto-vătămare”, scriu autorii.
Sursa, aici.
-
-
-
-
-
O vitamină ieftină, legată de un creier mai sănătos25.08.2026, 15:25
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
