Migrația are un impact negativ în ceea ce privește sănătatea creierului.
Migrația are impact negativ asupra creierului, dar și a societății. Procesul de migrare poate cauza o varietate de probleme psihologice legate de: negocierea pierderii și separării de țara de origine, de membrii familiei și de obiceiurile și tradițiile familiare; expunerea la un nou mediu fizic; și nevoia de a se descurca în experiențe culturale nefamiliare.
Migrația este un proces prin care oamenii se deplasează dintr-un loc în altul, adesea cu scopul de a se stabili pe termen lung într-un alt loc. Motivele migrației pot fi variate și includ factori economici, sociali, politici, demografici sau ecologici. Iată câteva tipuri comune de migrație.
De-a lungul istoriei, migrația a fost un fenomen constant și continuă să fie un subiect important de discuție și cercetare în întreaga lume.
Unul dintre cele mai frecvente motive pentru migrație este căutarea unor oportunități economice mai bune. Oamenii migrează pentru a găsi locuri de muncă mai bine plătite, pentru a deschide afaceri sau pentru a îmbunătăți calitatea vieții lor materiale.
Migrația poate fi provocată de conflicte armate, războaie civile, persecuție politică, religioasă sau etnică. Oamenii fug din zonele afectate de violență și instabilitate pentru a căuta siguranță în altă parte.
Dr. Valentin-Veron Toma, antropolog medical în cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București, a explicat în exclusivitate la DC MEDICAL și DC News ce se întâmplă în momentul în care familia se separă din cauza migrației.
”Relațiile din mediul familiei, migrația care duce la dezagregarea familiei, iar familiile sunt împrăștiate în anumite țări, fiecare din membrii familiilor respective suferă de lipsa de contact, afectivitate, comunicare.
Toate aceste lucruri pe care societatea contemporană le consideră ca fiind inerente generează rupturi, generează șocuri, generează suferințe, traume. Sunt o grămadă de copii și tineri care și-au cunoscut foarte puțin părinții, ca urmare a valului de migrație.
Vorbim de plecări pe perioade foarte lungi și de temerea că vor fi abandonați. O temere ca asta poate să genereze o anumită afectare”, a explicat dr. Valentin-Veron Toma, antropolog medical în cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București, într-un interviu în exclusivitate la DC MEDICAL și DC News.
Efectele sociale ale migrației constau, printre altele, în schimbări în componența familiilor, separări de familii și abandonarea persoanelor în vârstă, rezultate pentru copii în ceea ce privește munca, sănătatea și educația.
Fiind o problemă de natură socială, economică și politică, migrația a atras numeroase reacții din partea diferitelor persoane, indivizi și grupuri. Migrația afectează, de asemenea, relațiile între generații în cadrul familiei. Este adesea o poveste de conflict: copiii, crescuți într-o lume socială și culturală nouă, se simt adesea constrânși de practicile și valorile vechii lumi a părinților lor.
Stresul de migrație se referă la stresul psihologic sau la reacțiile de stres la provocările legate de imigrație pe care le întâmpină persoanele care se adaptează la viața într-o țară nouă.
Vezi mai multe în VIDEO:
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
