EXCLUSIV S-a pierdut conexiunea omului cu mâncarea? Simona Carniciu: Oamenii vor să mănânce și atât!
Campania ”Mâncăm ca să trăim?”: Poate că era contemporană este cea a vitezei și, după cum se pare, viteza și-a făcut loc printre mai toate domeniile, inclusiv în legătura noastră cu natura, cu...
Am pierdut conexiunea cu mâncarea? Până să ne răspundem la întrebare, să ne gândim la cum se desfășoară un ritual al servirii mesei.
Pare că am început să eliminăm, treptat, orice formă de legătură spirituală pe care o aveam, în trecut, cu mâncarea. Pare dur, însă iată o realitate: în timpul mesei, ne distragem atenția prin videoclipurile amuzante de pe rețelele sociale sau prin vizionarea filmelor și serialelor. Mai mult, fast foodul și mâncarea semi-preparată pare că au un cuvânt de spus pe internet, iar acele preparate colorate, aproape perfect realizate, dar perfect fotografiate, ne acaparează privirile și, totodată, interesul.
Totuși, cum poate fi posibil să pierdem o legătură care ne-a asigurat supraviețuirea secole de-a rândul și ne-o asigură în continuare?
Dr. Simona Carniciu, medic specialist în diabet și boli de nutriție, ne atrage atenția asupra acestei realități alarmante: alimentația noastră nu mai este o formă de terapie sau de întărire a sănătății, ci a devenit, în schimb, un obicei dăunător.
Oamenilor nu le mai pasă ce mănâncă
"Oamenii ajung să mănânce și nu le pasă ce, important e să mănânce," ne spune dr. Simona Carniciu. Este o afirmație care oglindește o realitate din ce în ce mai răspândită în societatea modernă. Mâncăm în grabă, fără a ne mai concentra asupra valorilor nutriționale a alimentelor sau asupra efectelor pe care le au asupra corpului nostru.
”Nu avem timp”, ne spunem întruna, fiind, poate, obosiți după o zi plină la serviciu, și alegem varianta facilă pentru noi, să mâncăm ceva făcut de-a gata, ceva fast food, ceva care nu ne ia mult timp.
Medicul subliniază că alimentația ar trebui să fie percepută ca un medicament, ca o terapie, dar nu să devenim pradă mâncatului compulsiv, o altă extremă, ci să ne bucurăm, alături de corpul nostru, de preparatele pe care le mâncăm.
Cu toate acestea, oamenii se confruntă tot mai mult cu mâncatul compulsiv, cu mâncatul din graba timpului insuficient și cu consumul de alimente nesănătoase, care sunt bogate în calorii goale și sărace în substanțe nutritive esențiale.
S-a pierdut conexiunea omului cu mâncarea?
"Conexiunea asta nu mai este la fel de strânsă. Oamenii mănâncă foarte mult, mănâncă compulsiv și alimentația, care ar trebui să fie, practic, un medicament, o terapie, să fie hrană cu adevărat, ajunge să fie dăunătoare. Oamenii, în ziua de azi, mănâncă la televizor, oriunde. Vor să mănânce și atât. Nu-i mai interesează starea pe care ți-o dă mâncarea", ne-a spus medicul.
Dr. Simona Carniciu accentuează, de asemenea, cât de importante sunt ritualul alimentar și actul de a mânca împreună cu cei dragi.
"Cina ți-o iei cu familia, iar prânzul ți-l iei cu prietenii, cu colegii de muncă", explică ea. Este un aspect esențial al relației noastre cu mâncarea, care ne permite, nu doar să ne hrănim corpul, ci să ne hrănim sufletul, prin intermediul interacțiunii sociale și al bucuriei de a savura mâncarea în compania celor dragi.
"Ritualul mesei presupune să te așezi la masă, să socializezi, să ai o stare bună și să mănânci fără să fii stresat. Să fie un moment separat de tot ceea ce facem", ne-a mai spus medicul.
Cu toate acestea, în loc să ne bucurăm de astfel de momente și de alimentele sănătoase, mulți dintre noi cad pradă tentației mâncatului rapid și al consumului de alimente ultra-procesate.
"Industria alimentară s-a concentrat foarte mult pe asta, în ultima vreme", avertizează Simona Carniciu.
Produsele alimentare moderne sunt concepute pentru a fi hiper-palatabile și hiper-calorice, încurajând consumul excesiv și contribuind la problemele de sănătate, precum obezitatea și bolile metabolice.
"Ne dă mâncare bună la gust (n. r. industria alimentară), dar nu este calitativă. Hrana nu mai este hrană. Nu te hrănește cu adevărat. Mâncăm hiperpalatabil și hipercaloric. Asta este hrana prioritară în ziua de azi. Oamenii asta prioritizează: o hrană hiperpalatabilă și hipercalorică", a mai adăugat Simona Carniciu.
Cred că este imperios esențial să reconsiderăm relația noastră cu mâncarea și să ne concentrăm, nu doar pe alegeri alimentare sănătoase, dar și pe redescoperirea bucuriei de a mânca în mod conștient și echilibrat.
Probabil că am ajuns să trăim într-o lume în care, preponderent, hrana nu mai este hrană, ci o necesitate. Poate că este timpul să ne reîntoarcem la rădăcinile noastre nutritive și să ne prioritizăm sănătatea și bunăstarea și prin mâncare și poate că, înainte de toate, ar trebui să ne gândim:
* Acest articol face parte din campania ”Mâncăm ca să trăim?”, o campanie DC MEDICAL.
Articolele campaniei, în ordine:
- S-a pierdut conexiunea omului cu mâncarea? Simona Carniciu: Oamenii vor să mănânce și atât!
- Cum arată o cină în prezent și cum arăta înainte. Chef Orlando Zaharia, mesaj pentru oameni: Cel mai important lucru pe care poate să îl facă cineva este să gătească din memorie
- Puterea alimentelor, înțeleasă ad litteram. Cum este, de fapt? Alina Epure: Niciun aliment nu va conține soluția la problemele cu care ne confruntăm
- ”Nu ronțăi, dar mă îngraș pe fond de stres” - este posibil așa ceva? Radu Leca: Este posibil, dar este o minciună
- Mâncatul din picioare sau la televizor, pericol pentru sănătate. Medic: Este o activitate semi-inconștientă. Creierul este perturbat. Ne sabotăm singuri
- Aplicațiile de food delivery ne pot distruge legătura cu mâncarea. Radu Leca: Cel mai mare act sabotor din online este numărul de platforme de delivery
- Care sunt caracteristicile mâncării românești. Chef Orlando Zaharia: Mâncarea românească de demult avea nevoie de un ingredient special
- Tradițiile culinare și cele moderne nu se pot îmbina. Chef Adi Hădean: Tradiția trebuie urmată, dacă vrem să nu moară
-
Ciorapii negri sau maro. Cum alegi corect pentru stil și eleganță11.01.2026, 19:00
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
-
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Modul în care zâmbești, semnul că ai o formă severă de depresie
EXCLUSIV Psihologul Radu Leca, despre Ziua Morților: Dovadă supremă de dragoste și respect
Tehnica palatului memoriei explicată pas cu pas. Memorează orice cu ușurință
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
EXCLUSIV Dependența simțită față de parteneri, subiectul săptămânii la DrPsy - VIDEO
Alexitimia, provocarea silențioasă de a recunoaște emoțiile
EXCLUSIV Relația abuzivă, impact asupra somnului. Radu Leca: Psihopatul până și somnul ți-l controlează. Nu te vei mai trezi odihnit
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
EXCLUSIV Când se schimbă ora. Ce se întâmplă cu adevărat în corpul nostru
Cum poate meditația să îmbunătățească funcția cognitivă. Beneficiile meditației pentru sănătatea creierului pe termen lung
Ortorexia: obsesia cu mâncatul sănătos. O tulburare modernă a obiceiurilor alimentare
De ce oamenii mai atârnă usturoi la ferestre în 2025. Psihologia superstiției
De ce învățarea unei limbi străine este benefică pentru creier. Legătura dintre limbaj, memorie și plasticitatea creierului
Val de crime în România. Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu explică motivele și soluțiile
De ce reacționează creierul diferit în perioada Crăciunului
EXCLUSIV Creșterea TVA și a prețurilor, impactul nevăzut asupra sănătății mintale. Radu Leca: Nu o putem controla
Adevărul despre terapia online. Ce s-a întâmplat cu pacienții care au făcut asta e greu de crezut!
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Placebo vs. nocebo: Adevărul șocant despre cum gândurile tale îți pot schimba sănătatea
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
