EXCLUSIV S-a pierdut conexiunea omului cu mâncarea? Simona Carniciu: Oamenii vor să mănânce și atât!
Campania ”Mâncăm ca să trăim?”: Poate că era contemporană este cea a vitezei și, după cum se pare, viteza și-a făcut loc printre mai toate domeniile, inclusiv în legătura noastră cu natura, cu...
Am pierdut conexiunea cu mâncarea? Până să ne răspundem la întrebare, să ne gândim la cum se desfășoară un ritual al servirii mesei.
Pare că am început să eliminăm, treptat, orice formă de legătură spirituală pe care o aveam, în trecut, cu mâncarea. Pare dur, însă iată o realitate: în timpul mesei, ne distragem atenția prin videoclipurile amuzante de pe rețelele sociale sau prin vizionarea filmelor și serialelor. Mai mult, fast foodul și mâncarea semi-preparată pare că au un cuvânt de spus pe internet, iar acele preparate colorate, aproape perfect realizate, dar perfect fotografiate, ne acaparează privirile și, totodată, interesul.
Totuși, cum poate fi posibil să pierdem o legătură care ne-a asigurat supraviețuirea secole de-a rândul și ne-o asigură în continuare?
Dr. Simona Carniciu, medic specialist în diabet și boli de nutriție, ne atrage atenția asupra acestei realități alarmante: alimentația noastră nu mai este o formă de terapie sau de întărire a sănătății, ci a devenit, în schimb, un obicei dăunător.
Oamenilor nu le mai pasă ce mănâncă
"Oamenii ajung să mănânce și nu le pasă ce, important e să mănânce," ne spune dr. Simona Carniciu. Este o afirmație care oglindește o realitate din ce în ce mai răspândită în societatea modernă. Mâncăm în grabă, fără a ne mai concentra asupra valorilor nutriționale a alimentelor sau asupra efectelor pe care le au asupra corpului nostru.
”Nu avem timp”, ne spunem întruna, fiind, poate, obosiți după o zi plină la serviciu, și alegem varianta facilă pentru noi, să mâncăm ceva făcut de-a gata, ceva fast food, ceva care nu ne ia mult timp.
Medicul subliniază că alimentația ar trebui să fie percepută ca un medicament, ca o terapie, dar nu să devenim pradă mâncatului compulsiv, o altă extremă, ci să ne bucurăm, alături de corpul nostru, de preparatele pe care le mâncăm.
Cu toate acestea, oamenii se confruntă tot mai mult cu mâncatul compulsiv, cu mâncatul din graba timpului insuficient și cu consumul de alimente nesănătoase, care sunt bogate în calorii goale și sărace în substanțe nutritive esențiale.
S-a pierdut conexiunea omului cu mâncarea?
"Conexiunea asta nu mai este la fel de strânsă. Oamenii mănâncă foarte mult, mănâncă compulsiv și alimentația, care ar trebui să fie, practic, un medicament, o terapie, să fie hrană cu adevărat, ajunge să fie dăunătoare. Oamenii, în ziua de azi, mănâncă la televizor, oriunde. Vor să mănânce și atât. Nu-i mai interesează starea pe care ți-o dă mâncarea", ne-a spus medicul.
Dr. Simona Carniciu accentuează, de asemenea, cât de importante sunt ritualul alimentar și actul de a mânca împreună cu cei dragi.
"Cina ți-o iei cu familia, iar prânzul ți-l iei cu prietenii, cu colegii de muncă", explică ea. Este un aspect esențial al relației noastre cu mâncarea, care ne permite, nu doar să ne hrănim corpul, ci să ne hrănim sufletul, prin intermediul interacțiunii sociale și al bucuriei de a savura mâncarea în compania celor dragi.
"Ritualul mesei presupune să te așezi la masă, să socializezi, să ai o stare bună și să mănânci fără să fii stresat. Să fie un moment separat de tot ceea ce facem", ne-a mai spus medicul.
Cu toate acestea, în loc să ne bucurăm de astfel de momente și de alimentele sănătoase, mulți dintre noi cad pradă tentației mâncatului rapid și al consumului de alimente ultra-procesate.
"Industria alimentară s-a concentrat foarte mult pe asta, în ultima vreme", avertizează Simona Carniciu.
Produsele alimentare moderne sunt concepute pentru a fi hiper-palatabile și hiper-calorice, încurajând consumul excesiv și contribuind la problemele de sănătate, precum obezitatea și bolile metabolice.
"Ne dă mâncare bună la gust (n. r. industria alimentară), dar nu este calitativă. Hrana nu mai este hrană. Nu te hrănește cu adevărat. Mâncăm hiperpalatabil și hipercaloric. Asta este hrana prioritară în ziua de azi. Oamenii asta prioritizează: o hrană hiperpalatabilă și hipercalorică", a mai adăugat Simona Carniciu.
Cred că este imperios esențial să reconsiderăm relația noastră cu mâncarea și să ne concentrăm, nu doar pe alegeri alimentare sănătoase, dar și pe redescoperirea bucuriei de a mânca în mod conștient și echilibrat.
Probabil că am ajuns să trăim într-o lume în care, preponderent, hrana nu mai este hrană, ci o necesitate. Poate că este timpul să ne reîntoarcem la rădăcinile noastre nutritive și să ne prioritizăm sănătatea și bunăstarea și prin mâncare și poate că, înainte de toate, ar trebui să ne gândim:
* Acest articol face parte din campania ”Mâncăm ca să trăim?”, o campanie DC MEDICAL.
Articolele campaniei, în ordine:
- S-a pierdut conexiunea omului cu mâncarea? Simona Carniciu: Oamenii vor să mănânce și atât!
- Cum arată o cină în prezent și cum arăta înainte. Chef Orlando Zaharia, mesaj pentru oameni: Cel mai important lucru pe care poate să îl facă cineva este să gătească din memorie
- Puterea alimentelor, înțeleasă ad litteram. Cum este, de fapt? Alina Epure: Niciun aliment nu va conține soluția la problemele cu care ne confruntăm
- ”Nu ronțăi, dar mă îngraș pe fond de stres” - este posibil așa ceva? Radu Leca: Este posibil, dar este o minciună
- Mâncatul din picioare sau la televizor, pericol pentru sănătate. Medic: Este o activitate semi-inconștientă. Creierul este perturbat. Ne sabotăm singuri
- Aplicațiile de food delivery ne pot distruge legătura cu mâncarea. Radu Leca: Cel mai mare act sabotor din online este numărul de platforme de delivery
- Care sunt caracteristicile mâncării românești. Chef Orlando Zaharia: Mâncarea românească de demult avea nevoie de un ingredient special
- Tradițiile culinare și cele moderne nu se pot îmbina. Chef Adi Hădean: Tradiția trebuie urmată, dacă vrem să nu moară
-
-
-
Somnul după 50 de ani: de ce se schimbă și ce poți face19.07.2026, 18:00
-
Lapte sau apă pe caniculă? Ce au descoperit cercetătorii19.07.2026, 17:00
-
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Cum te trădează mersul. Ce spune despre cum te simți
Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
De ce ajungem să tratăm terapia ca pe un medicament și unde greșim
De ce oamenii mai atârnă usturoi la ferestre în 2025. Psihologia superstiției
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
Fibromialgia, boala care îți schimbă viața peste noapte. De ce este considerată cea mai chinuitoare boală
Ziua Internațională a Fericirii 2026: bunăstarea în era digitală
De ce are atât de mult succes Beach, Please? Ce explică psihologia despre felul în care îl percepem
Muncești de acasă? Iată cum îți poate afecta sănătatea mintală fără să îți dai seama
Ce înseamnă 6-7, expresia care a cucerit internetul și a devenit Cuvântul Anului 2025
Singurătatea bătrânilor, sunetul care îți rupe inima
Divorțul nu înseamnă sfârșitul relațiilor. Cum să transformi despărțirea într-un nou început
Blue Monday: mit mediatic sau realitate medicală
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
5 metode simple să reduci cortizolul: așa scapi de stres în 2025
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
