Pentru sănătatea minții tale, e bine să rămâi activ social la vârsta a treia. Persoanele în vârstă de 50 - 60 de ani, care sunt active din punct de vedere social, au un risc mai redus de a...
Studiul longitudinal, publicat pe 2 august 2019 în jurnalul PLOS Medicine, aduce cele mai puternice dovezi de până în prezent că păstrarea contactelor sociale la vârsta la care te apropii de pensionare ar putea juca un rol important în combaterea demenței.
Astfel, o persoană de 60 de ani care se întâlnește aproape zilnic cu prietenii are un factor de risc de a face demență cu 12% mai mic decât o persoană care se vede cu prietenii doar o dată la două luni. Viața socială activă, indiferent de vârstă, „ar putea avea un impact similar asupra reducerii riscului de demență", afirmă cercetătorilor.
Efecte similare au fost rearcate și la persoanele de 50 și de 70 de ani, au arătat cercetătorii. Motivul ar fi acela că în cadrul socializării sunt folosite intens memoria și limbajul, fapt ce duce la minimizarea efectelor demenței, conform profesorului Gill Livingston, coordonatoarea acestui studiu.
„Oamenii care sunt activi din punct de vedere social își exersează abilitățile cognitive, așa cum sunt memoria și limbajul, ceea ce-i poate ajuta să-și dezvolte o rezervă cognitivă care, chiar dacă nu oprește modificările cerebrale (asociate înaintării în vârstă) îi ajută pe oameni să accepte mai ușor efectele îmbătrânirii și încetinește evoluția eventualelor simptome premergătoare demenței", a explicat ea.
„Petrecerea a mai mult timp cu prietenii ar putea fi de asemenea bună pentru bunăstarea mentală și poate fi corelată cu a fi activ fizic, ambele putând reduce riscul de a dezvolta demență", a adăugat profesorul Livingston, care a condus anterior un studiu internațional major care evidențiază factorii de stil de viață care afectează riscul de demență.
Deși există mai multe studii care au identificat legături între nivelul de socializare și riscul de demență, noua lucrare oferă cele mai puternice argumente în sprijinul acestei teorii, conform autorilor care au folosit datele unui studiu care a urmărit peste 10.000 de persoane, care au fost chestionate de 6 ori între anill 1985 și 2013 în legătură cu stilul de viață, mai ales legat de întâlnirile cu prietenii.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
