Pentru cei cu scleroză amiotrofică laterală, mai multă glucoză în organism înseamnă mai multă energie și pot funcționa mai bine, susține un studiu.
Scleroza amiotrofică laterală. Cercetători de la Universitatea din Arizona, SUA, au observat că atunci când neuronii afectați de scleroză amiotrofică laterală (LAS) primesc mai multă glucoză corpul funcționează mai bine. Teste s-au făcut pe musculițe, informează medicalxpress.
E cunoscut că oamenii cu ALS experimentează schimbări în metabolismul lor, care de multe ori duc la pierderea rapidă în greutate într-un proces numit hipermetabolism. Potrivit unui autor al studiului, Ernesto Manzo, absolvent al Universității din Arizona și cercetător postdoctoral în cadrul Departamentului de Biologie Moleculară și Celulară, hipermetabolismul poate fi un ciclu neobosit, iar cei cu ALS folosesc mai multă energie în timp ce se odihnesc decât ceilalți oameni. Asta în timp ce se luptă adesea să folosească eficient glucoza, ingredientul pe care un organism trebuie să-l facă mai multă energie.
Oamenii de știință nu știu exact ce se întâmplă în celulele pacientului de apare această disfuncție sau cum ar putea-o atenua.
În cercetarea, publicată în eLife, autorii descriu rezultatele drept "cu adevărat șocante". Studiul lor a demonstrat că atunci când neuronii afectați de ALS primesc mai multă glucoză, ei o transformă în energie cu care pot supraviețui mai mult și pot funcționa mai bine.
Astfel, creșterea cantității de glucoză către celule poate fi o modalitate de a satisface cerințele anormal de mari ale energiei la pacienții cu ALS.
ALS elimină, în cele din urmă, capacitatea pacienților de a merge, de a vorbi și chiar de a respira. Speranța medie de viață a unui pacient ALS din momentul diagnosticării este de 2 până la 5 ani. "ALS este o boală devastatoare", a declarat Daniela Zarnescu, profesor la UA de Biologie Moleculară și Celulară, autorul principal al studiului.
Studiile anterioare privind metabolismul la pacienții cu ALS s-au concentrat pe ceea ce se întâmplă la nivelul întregului corp, nu la nivel celular. Daniela Zarnescu afirmă, citată de medicalxpress:
"Faptul că am descoperit un mecanism compensator ne-a surprins. (...) Acești neuroni disperați, degenerați, au demonstrat o rezistență incredibilă. Acesta este un exemplu despre modul uimitor în care celulele fac față stresului. Noutatea constatărilor se datorează parțial faptului că metabolismul la pacienții cu ALS a rămas prost înțeleasă".
Analiza acestei afecțiuni este greu de făcut întrucât oamenii de știință nu pot îndepărta neuronii din creier fără să provoace daune ireparabile unui pacient. De aceea s-au folosit musculițe, care, în opinia oamenilor de știință, "ne pot învăța multe despre bolile umane".
În timpul exprimentelor, cercetătorii au observat la microscop neuronii motori ai muștelor de fructe în starea lor larvă și cum au reacționat când au primit mai multă glucoză: neuronii motorii au trăit mai mult și s-au mișcat mai eficient.
Observațiile lor au fost în concordanță cu un studiu clinic pilot, care a găsit o dietă bogată în carbohidrați a fost o intervenție posibilă pentru pacienții cu ALS cu disfuncție metabolică brută.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
