Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional

Ți-a povestit cineva vreodată ceva atât de șocant încât te-a lăsat fără cuvinte sau ți-a oferit o stare de anxietate? Ai fost vreodată copleșit emoțional de povestea cuiva?Trauma Dumping: când poveștile...
Ai întrebat vreodată pe cineva cum i-a fost ziua, doar pentru a primi un răspuns copleşitor despre o experienţă traumatizantă?
Sau ai fost prins într-o conversaţie, dar în loc de discuţii lejere, ai fost expus la o poveste extrem de dureroasă care te-a lăsat epuizat emoţional? Acest fenomen se numeşte trauma dumping.
Ce este trauma dumping?
Foto: Freepik @The Yuri Arcurs Collection
Trauma dumping, care s-ar putea traduce ca "descărcare emoțională bruscă" sau "împărtășirea necontrolată a traumelor", se referă la momentul în care o persoană împărtăşeşte un eveniment traumatizant sau stresant fără a verifica dacă interlocutorul său este pregătit să asculte sau are capacitatea emoţională de a gestiona acea informaţie.
Deşi este un fenomen prezent într-o formă sau alta de-a lungul timpului, reţelele sociale, în special TikTok, au amplificat acest risc exponenţial.
Cum influenţează TikTok trauma dumping-ul?
TikTok a devenit un spaţiu de sprijin şi validare pentru multe persoane care au trecut prin experienţe dificile. Platforma favorizează conţinutul emoţional intens, ceea ce duce adesea la viralizarea poveştilor traumatizante.
Multe dintre aceste videoclipuri nu includ avertismente care să pregătească audienţa pentru conţinutul sensibil.
Un studiu recent, menționat de Reuters, a analizat primele 50 de videoclipuri de pe TikTok cu hashtagurile #traumatok, #trauma, #traumatized, #traumatic şi #traumabond.
La momentul colectării datelor, aceste 250 de videoclipuri acumulaseră 296,6 milioane de aprecieri, 2,3 milioane de comentarii şi 4,6 milioane de distribuiri.
Dintre acestea, aproximativ 67% erau utilizatori care împărtăşeau propriile traume, iar 22% erau creatori care se prezentau drept “experţi” în domeniul traumei.
Problema experţilor neavizaţi
Una dintre cele mai mari probleme identificate este că 84% dintre cei care se prezentau drept experţi nu ofereau detalii despre calificările lor, iar doar 2% erau psihologi sau profesionişti din domeniul sănătăţii mintale.
Acest lucru creşte riscul de dezinformare şi de recomandări greşite pentru persoanele vulnerabile care caută ajutor.
Expunerea la traumă secundară
Un alt efect negativ al trauma dumping-ului este vicarious trauma, sau trauma secundară, fenomen care apare atunci când cineva este afectat emoţional de experienţele traumatizante ale altora.
Acest tip de traumă este comun în rândul profesioniştilor care lucrează cu persoane aflate în suferinţă, precum terapeuţii sau paramedicii, dar oricine poate fi vulnerabil la acest efect, mai ales cei cu o sensibilitate emoţională ridicată.
Lipsa avertismentelor pentru conţinut sensibil
O descoperire alarmantă a studiului a fost că doar 3,7% dintre videoclipurile analizate includeau un avertisment de tip trigger warning.
Aceste avertismente sunt esenţiale pentru a permite utilizatorilor să decidă dacă au capacitatea emoţională de a viziona conţinutul respectiv.
Cum putem face TikTok un spaţiu mai sigur?
Deşi împărtăşirea poveştilor traumatizante poate fi benefică pentru vindecare, este important ca acest lucru să fie realizat responsabil.
TikTok ar trebui să încurajeze utilizarea avertismentelor pentru conţinut sensibil, iar creatorii ar trebui să le folosească pentru a permite utilizatorilor să aleagă dacă doresc sau nu să consume acel tip de conţinut.
Pentru utilizatorii TikTok şi ai altor platforme sociale, este esenţial să fie precauţi în faţa dezinformării şi să verifice sursele informaţiilor pe care le consumă.
Dacă te simţi copleşit emoţional de conţinutul pe care îl vizionezi, este recomandat să cauţi sprijin de specialitate de la un profesionist în sănătate mintală.
-
Beta blocantele nu mai sunt eficiente după infarct31.08.2025, 10:30
-
-
-
Ghiduri noi pentru colesterol și prevenția bolilor cardiovasculare31.08.2025, 07:42
-
Sucraloza ar putea reduce eficiența imunoterapiei pentru cancer30.08.2025, 22:21
Ce înseamnă lupta cu hemofilia. Daniel Andrei: Poți sângera și când cobori scările. Poți muri de la o zgârietură. Merităm șansa la tratament, fără a fi discriminați sau împiedicați
Tranziția spre maturitate și independență pentru tineri. Ecaterina Bănică, despre presiunea de a reuși: Este nevoie să te cunoști pe tine, să știi cine ești
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
"Noi nu ne dăm timp să ne cunoaștem. Mergem duși de familie, de societate". Daniela Simulescu: Apoi pățiți ca mine! Vă doresc să cereți ajutor atunci când aveți nevoie, să nu vă rușinați
5 lucruri pe care să nu le spui niciodată unei persoane care trece prin depresie, anxietate, atacuri de panică
Daniela Simulescu, despre marea schimbare pe care a simțit-o la terapie: Mi se spunea că toată lumea are probleme. Când am făcut pace cu moștenirea mea, am început să pun preț pe respect
”Nu ronțăi, dar mă îngraș pe fond de stres”, este posibil așa ceva? Radu Leca: Este posibil, dar este o minciună
"Numărul de copii încă e considerat o dovadă a virilității. Nu ai posibilitatea să devii părintele pe care un copil îl merită". Ana Măiță: Dreptul la avort nu valorează cât o ceapă degerată
"Am decis să vorbesc cu un om din exterior, care nu mă judecă. Eticheta de nebun a omului care merge la psiholog a expirat. Acum e cool! Sunt bine cu mine și cu puținii oameni din jurul meu"
Ketamina, substanța recreativă "la modă" în această perioadă. Elon Musk, gest devastator. Tudor Ciuhodaru: Educația bate legislația
"Lipsa de educație și scăderea drastică a inteligenței au propulsat poporul român pe un loc fruntaș la tot ceea ce înseamnă un popor ce nu simte nimic pentru nimeni"
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
Tipuri de bullying: când cuvintele dor mai mult decât loviturile. Ce trebuie să știi. Diferența dintre bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
Locurile din care te poți infecta cu HPV. Poți lua HPV de pe colacul de toaletă? Care e adevărul
Din ce locuri te poți infecta cu virusul HPV. Poți lua HPV de pe colacul de WC?
Activitatea care stimulează creierul. Dacă ai mai puțin de 3 prieteni, citește ASTA!
Medicii refuză să facă avort gratuit în spitalele de stat. La cabinetele private, situația e alta. Ana Măiță: Am câștigat bătăliile, dar am pierdut războiul. Este tragic, dar foarte adevărat
Vârsta la care apare primul test al maturității. Daniela Simulescu: Am avut un picaj. Simți că ți se de lumea peste cap. Mulți s-au confruntat cu multe clase de demoni interiori
"Acolo e un test al maturității din punct de vedere astrologic. Simți că ți se de lumea peste cap, nu înțelegi ce se mai întâmplă".
Semne și simptome ale unei stări mentale delicate. Când să mergem la psiholog. Ecaterina Bănică: Putem identifica setarea greșită a minții
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
Generația anxietății: de ce tinerii suferă mai mult, de ce adulții nu o recunosc. Leca: Cât timp generațiile actuale nu știu să scrie și să citească în limba română, lupta e la poli diferiți de putere
Te uiți la telefon înainte să dormi? Uite ce boală faci
Te uiți la telefon înainte de culcare? Uite ce anume îți prăjește creierul. Da, lumina de la telefon te bagă în boală. Uite cum!