Cardiacii și diabeticii sunt mai predispuși la a dezvolta demență. Totodată, felul în care dormi te poate predispune la această boală neurodegenerativă.
Demența nu este o boală specifică, ci mai degrabă un sindrom (grup de simptome conexe) asociat cu o scădere continuă a abilităților cognitive, afectând în special memoria, dar și vorbirea și alte comportamente.
În loc să fie o parte naturală a îmbătrânirii, există multe factori de risc care pot crește probabilitatea unei persoane de a dezvolta demență.
Medicii specialiști au întocmit o listă cu factorii de risc care contribuie la apariția demenței. Unii dintre aceștia sunt influențabili, alții nu. Iată care sunt principalii factori care contribuie la apariția demenței.
Un studiu recent publicat în jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie a descoperit că cei cu orare de culcare neregulate au un risc de demență cu 53% mai mare decât cei cu orare stricte, potrivit Mirror.
Vezi și: Ce trebuie să știi despre cumpărăturile online. Radu Leca: E stupid!
Persoanele care au peste 75 de ani au un risc mai mare de a dezvolta demență. Riscul de a dezvolta demență crește odată cu înaintarea în vârstă. Majoritatea persoanelor cu demență sunt vârstnice, iar frecvența acestei afecțiuni crește semnificativ odată cu trecerea anilor.
Există cazuri rare în care demența este direct cauzată de o singură schimbare genetică sau de o mutație specifică. Aceste cazuri sunt cunoscute sub numele de demențe ereditare și sunt, de obicei, asociate cu forme specifice de demență, cum ar fi demența frontotemporală.
Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor de demență, influența genetică nu este atât de clar definită. Celulele nervoase afectate în demență pot dezvolta schimbări genetice sau proteine anormale care pot contribui la declanșarea și progresia bolii. În plus, anumite variante genetice pot crește susceptibilitatea la factori de mediu care, la rândul lor, pot influența riscul de demență.
Persoanele cu tensiune arterială crescută în vârstă mijlocie au un risc mai mare de a dezvolta demență. Hipertensiunea arterială poate afecta structura și funcționarea vaselor de sânge în întregul organism, inclusiv în creier.
Acest lucru poate duce la deteriorarea vaselor de sânge cerebrale, afectând fluxul de sânge și provocând leziuni cerebrale. Demența vasculară este un tip de demență cauzată de problemele cu vasele de sânge care furnizează sânge creierului.
Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru demența vasculară, deoarece poate contribui la formarea cheagurilor de sânge sau la leziunile vasculare care afectează funcția cerebrală.
Hipertensiunea arterială poate provoca stres suplimentar asupra creierului, afectând structurile cerebrale implicate în memoria și funcțiile cognitive.
Fumător - FOTO: Freepik@nsit0108
Fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta demență în comparație cu nefumătorii. Fumatul contribuie la ateroscleroză, o afecțiune în care arterele se îngustează și se blochează datorită acumulării de plăci de aterom. Aceasta poate afecta fluxul sanguin către creier, contribuind la leziuni vasculare care sunt implicate în demența vasculară.
Fumatul poate afecta negativ sistemul circulator, inclusiv tensiunea arterială și oxigenarea țesuturilor. Aceste efecte pot contribui la modificări în creier și pot crește riscul de demență.
Fumatul poate interacționa cu alți factori de risc pentru demență, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul, amplificând impactul lor negativ asupra sănătății creierului.
Persoanele cu diabet de tip 2 în vârstă mijlocie au un risc crescut de a dezvolta demență, în special boala Alzheimer și demența vasculară. Insulina este esențială pentru reglarea nivelului de glucoză în organism.
Persoanele cu diabet pot experimenta rezistență la insulină sau deficiențe în producția de insulină. Insulina are, de asemenea, roluri în funcțiile cerebrale, iar disfuncțiile în acest domeniu pot fi legate de dezvoltarea demenței.
Diabetul poate contribui la inflamație cronică și stres oxidativ în organism, inclusiv în creier. Aceste procese pot avea un impact negativ asupra sănătății cerebrale și pot juca un rol în patologia demenței.
Vezi și: Ce se întâmplă dacă nu te speli pe față dimineața. Cât de grav este, de fapt
Obezitatea în vârstă mijlocie crește riscul de a dezvolta demență. Obezitatea poate duce la inflamație cronică și rezistență la insulină. Aceste aspecte pot contribui la deteriorarea celulelor cerebrale și pot fi implicate în dezvoltarea demenței.
Obezitatea este adesea asociată cu afecțiuni metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2, care, la rândul său, este un factor de risc cunoscut pentru demență.
Celulele de grăsime (adipocitele) secretă substanțe chimice bioactive cunoscute sub numele de adipokine, care pot afecta funcțiile cerebrale și pot juca un rol în patologia demenței.
Consumul excesiv de alcool (mai mult de 12 băuturi pe săptămână) poate crește riscul. Alcoolul poate cauza leziuni directe ale țesutului cerebral, ceea ce poate contribui la declanșarea sau accelerarea proceselor degenerative implicate în demență.
Substanțele chimice rezultate din descompunerea alcoolului pot avea efecte neurotoxice asupra celulelor nervoase, afectând funcția și integritatea acestora.
Consumul excesiv de alcool poate duce la deficiențe nutriționale, inclusiv de vitamine esențiale pentru sănătatea creierului, cum ar fi vitamina B1 (tiamina). Deficiențele nutriționale pot contribui la deteriorarea cognitivă.
Persoanele care își folosesc activ creierul pe tot parcursul vieții pot fi mai protejate împotriva deteriorării celulelor cerebrale cauzate de demență.
Studiile au sugerat că menținerea unui creier activ prin stimularea cognitivă poate contribui la protecția împotriva deteriorării cognitive și a dezvoltării demenței.
Conceptul de rezervă cognitivă sugerează că persoanele care au avut o activitate cognitivă intensă pe parcursul vieții pot avea o rezervă mai mare de capacități cognitive, ceea ce poate încetini apariția simptomelor demenței.
Activitățile cognitive, cum ar fi cititul, rezolvatul de puzzle-uri, învățarea de lucruri noi sau participarea la activități intelectual stimulative, pot contribui la formarea și întărirea conexiunilor neuronale.
Vezi și: Poziția de somn care provoacă sforăitul. Sarafoleanu: Provoacă cele mai multe tulburări respiratorii
Izolarea socială poate crește riscul de hipertensiune, boli coronariene, depresie și demență, așa că menținerea unei activități sociale poate reduce riscul sau cel puțin încetini progresia bolii.
Izolare socială - FOTO: Freepik@vecstock
Leziunile cerebrale pot declanșa un proces care ar putea duce în cele din urmă la demență, afectând în special sportivii din box, fotbal, hochei și rugby, care suferă adesea leziuni cerebrale repetate.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
