Ce puls ar trebui să ai când alergi. Efectele alergatului asupra sistemului cardiovascular

Află mai multe despre ritmul cardian din timpul alergării și care este intervalul unde te poți antrena eficient.
Ritmul cardiac, măsurat în bătăi pe minut (bpm), crește în timpul exercițiilor aerobice, cum ar fi alergarea, pe măsură ce ritmul și rata de lucru cresc. Acest lucru crește circulația sângelui către mușchi, furnizându-le oxigen și nutrienți, și servește ca indicator fiabil al intensității antrenamentului dumneavoastră.
Frecvența cardiacă medie în timpul alergării variază în funcție de diferiți factori, inclusiv vârsta, nivelul de pregătire fizică, temperatura aerului, utilizarea medicamentelor și emoțiile. Pe măsură ce îmbătrâniți, ritmul cardiac scade în timpul activității fizice.
Persoanele active din punct de vedere fizic pot avea o frecvență cardiacă în repaus mai mică datorită mușchilor inimii mai puternici. La temperaturi calde și umede, este posibil ca inima ta să bată mai mult pentru a pompa sângele. Anumite medicamente, cum ar fi beta-blocantele, te pot încetini ritmul cardiac, în timp ce dozele mari de medicamente pentru tiroidă îl pot crește.
Cum să-ți determini ritmul cardiac ideal de alergare
Pentru a determina ritmul cardiac ideal pentru alergare, scădeți vârsta dvs. din 220 și calculați ritmul cardiac maxim, cum ar fi 190 bpm pentru o vârstă de 30 de ani. Aceasta este o indicație, iar ritmul cardiac maxim poate varia în funcție de factori cum ar fi condițiile de sănătate care stau la bază.
Asociația Americană a Inimii (AHA) recomandă să se urmărească o frecvență cardiacă de 50-75% pentru exerciții de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos în pas vioi, și de 70-85% pentru activități viguroase, cum ar fi alergarea. Este important să reții că aceste orientări sunt doar un ghid și ar trebui ajustate în funcție de nevoile individuale.
Monitorizarea ritmului cardiac în timpul exercițiilor fizice vă poate ajuta să vă atingeți obiectivele. Dacă ritmul cardiac este prea scăzut pentru intensitatea dorită, forțează mai mult sau, dacă este prea ridicat, încetinește. Un monitor al ritmului cardiac te poate ajuta să îți urmăriți ritmul cardiac.
Pentru persoanele în vârstă de 20 de ani, cu o frecvență cardiacă maximă de 200 de bătăi pe minut (bpm), intervalul țintă al frecvenței cardiace pentru o activitate moderată este între 100 și 150 bpm, în timp ce pentru o activitate viguroasă, acesta este între 140 și 170 bpm.
În mod similar, pentru cei în vârstă de 30 de ani, cu o frecvență cardiacă maximă de 190 bpm, intervalele de frecvență cardiacă țintă corespunzătoare sunt de 95-142 bpm pentru activitatea moderată și de 133-161 bpm pentru activitatea viguroasă.
Acest tipar continuă pentru diferite grupe de vârstă, cu frecvențe cardiace maxime mai mici corelate cu intervale de frecvență cardiacă țintă mai mici atât pentru activitățile moderate, cât și pentru cele viguroase. Se subliniază faptul că persoanele cu afecțiuni cardiace ar trebui să consulte medici pentru a determina cele mai adecvate frecvențe cardiace țintă pentru nevoile lor specifice de sănătate.
Foto: Freepik @Fantastic Studio
Când ritmul cardiac este prea ridicat
O frecvență cardiacă excesivă în timpul exercițiilor fizice poate duce la riscuri pentru sănătate, mai ales dacă ai o afecțiune cardiovasculară de bază. Un studiu din 2002 a constatat că jucătorii de hochei de agrement care și-au depășit în mod continuu ritmul cardiac au avut rate de recuperare slabe și au crescut riscul de evenimente cardiace precum aritmii, dureri în piept și disconfort.
Simptomele unei frecvențe cardiace ridicate includ amețeli, o strângere în piept, dificultăți de vorbire, respirație, greață și stare de rău, potrivit Healthline. Pentru a evita suprasolicitarea și pentru a maximiza beneficiile exercițiilor fizice, se recomandă să petreci până la 9% din timpul de antrenament săptămânal peste 90% din ritmul cardiac maxim.
Antrenamentul ritmului cardiac
Antrenamentul pe zone de ritm cardiac este o metodă care utilizează bpm pentru a determina viteza de alergare, mai degrabă decât ritmul pe kilometru. Există cinci zone bazate pe ritmul cardiac maxim: foarte ușoară (mai puțin de 57% din ritmul cardiac maxim), ușoară (57-63% din ritmul cardiac maxim), moderată (64-76% din ritmul cardiac maxim), viguroasă (77-95% din ritmul cardiac maxim) și maximă (96-100% din ritmul cardiac maxim).
Timpul de antrenament poate varia în funcție de obiectivele sportivului, cum ar fi maratoniștii care se concentrează pe un ritm constant, curse mai scurte, cum ar fi cele de 5 kilometri, atleții de elită și sprinterii. Un monitor de ritm cardiac poate fi folosit pentru a urmări antrenamentul, iar un antrenor de alergare poate ajuta la stabilirea unui program de antrenament bazat pe obiectivele atletului.
Evaluarea ritmului cardiac în timpul alergării te poate ajuta să determini cât de mult lucrează corpul tău. Atunci când te antrenezi, nu uita să nu te forțezi până la oboseala totală.
Ar putea fi dificil să încerci să menții un ritm cardiac confortabil. Consultă un expert în fitness sau un antrenor de alergare pentru a crea planuri de antrenament care să fie potrivite pentru nivelul tău actual.
-
-
800 de specialiști români, în prima linie a luptei împotriva cancerului15.10.2025, 08:15
-
-
-
Cea mai bună oră să bei cafea pentru a proteja inima. O ceașcă la momentul potrivit aduce beneficii majore
Ce să mănânci când ai gastrită? 7 alimente care îți salvează stomacul
Ai dureri de stomac și senzație de arsură? Nu mai ignora semnalele. Ce alimente îți pot salva stomacul și pe care trebuie să le eviți.
Patru alimente de evitat pentru a reduce tensiunea arterială
Aceste 4 alimente trebuie evitate dacă ai hipertensiune arterială.
Dieta Keto și efectele imediate pe care le are asupra zahărului din sânge. Cum se compară cu dieta mediteraneană
Ce băuturi trebuie să eviți pe caniculă. Uite cu ce le înlocuiești. Adevărul despre apă
Dieta antiinflamatoare: alimentele care reduc riscul de boli inflamatorii. Rolul dietei în controlul inflamației din corp
Greșeala care îți blochează procesul de slăbire. Andreea Chirilă: Creierul nu percepe "nu" și "niciodată"
Cel mai subestimat aliment pentru siluetă. Îl ai deja în bucătărie!
Ai încercat totul ca să slăbești și tot nu funcționează? Nutriționiștii spun că acest aliment banal din bucătărie e cheia!
Detox cu supă de oase: dietă minune sau minciună virală?
Supa de oase promite detoxifiere, piele perfectă și articulații sănătoase, dar ce spune știința? Este un "elixir" sau doar o modă virală?
Băuturile îndulcite: o cauză majoră a bolilor cronice. Impact global asupra sănătății publice
Cum se bea ceaiul corect. Reguli de aur pentru o ceașcă perfectă de fiecare dată
Adevărul despre produsele "high protein". Cât de bune sunt proteinele, de fapt? Când "bogat în proteine" sună mai sănătos decât este
Dieta pentru endometrioză care reduce durerea. 4 suplimente care chiar funcționează
Cât de mult vei trăi, de fapt? Nu genele decid, ci alegerile tale zilnice! Detaliul despre longevitate care te va surprinde
Dieta care reduce riscul de Alzheimer, indiferent de vârstă
Adevărul șocant despre dietele antiinflamatorii. Ce funcționează cu adevărat
Cum să slăbești cu ciorbă. Mihaela Bilic dezvăluie trucul: Nimic nu satură mai bine! E ieftină, umple stomacul
Un aliment surprinzător ajută somnul. Îmbunătățește biomarkerii ce au impact direct asupra somnului
Ce să mănânci pentru a-ți îmbunătăți sănătatea digestivă după 50 de ani. Alimentele care îți protejează stomacul și flora intestinală
Adevărul despre slăbit. Ce funcționează, de fapt, și cum poți scăpa de grăsime. AICI e secretul!
Cum să slăbești fără dietă. Trucul simplu care funcționează mereu
Alimentele care îți cresc imunitatea. Te țin departe de răceli și alte boli
Alimentele care îți sprijină apărarea naturală a organismului. Ce rol joacă alimentele în stimularea sistemului imunitar.