Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Trezitul la ora 5 dimineața este promovat tot mai des ca un obicei al oamenilor de succes. De la CEO-ul Apple, Tim Cook, până la vedete precum Michelle Obama, Kim Kardashian sau Jennifer Lopez, mulți adepți ai stilului de viață sănătos laudă beneficiile trezitului devreme. Însă nu toți specialiștii sunt de acord. Un neurolog atrage atenția că acest model nu se potrivește tuturor.
Dr. Baibing Chen, neurolog dublu certificat la Universitatea din Michigan, cunoscut online ca Dr. Bing, explică de ce trezitul extrem de devreme nu este neapărat cheia succesului.
"Ideea că trezitul foarte devreme te face mai productiv este un mit", spune medicul, potrivit Surrey.
El subliniază că nu ora trezirii este esențială, ci calitatea somnului.
"Ceea ce contează cu adevărat este cât și cum dormi. Probabil ai auzit de ritmul circadian – este ceasul intern al creierului tău, care controlează când te simți treaz și când te simți obosit", mai spune medicul neurolog.
Dr. Bing explică faptul că ritmul circadian este în mare parte determinat genetic.
"Unii oameni sunt în mod natural păsări de dimineață, iar alții sunt bufnițe de noapte. Dacă ești programat biologic să fii mai activ seara, forțându-te să te trezești la 4 dimineața îți poți afecta negativ concentrarea, memoria și capacitatea de decizie", explică dr. Bing.
Un alt argument important adus de neurolog este legat de faza REM a somnului, în care au loc cele mai intense procese cognitive.
"Trezitul devreme te poate priva de beneficiile somnului profund REM, esențial pentru creativitate, reglarea emoțiilor și procesarea memoriei", atrage atenția specialistul.
În acest context, persoanele care sunt natural mai active în a doua parte a zilei pot avea performanțe slabe dacă adoptă artificial un program de dimineață.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă - FOTO: Freepik@Flowo
Dr. Bing mai aduce în discuție exemple notabile de persoane de succes care erau cunoscute pentru ritmul lor de noapte.
"Mulți oameni de succes din istorie, cum a fost Einstein, erau persoane care se trezeau târziu. Asta dovedește că nu ora la care te trezești contează, ci calitatea somnului și modul în care îți structurezi ziua", mai spune dr. Bing.
Printre alte persoane celebre se numără Winston Churchill, Bob Dylan sau Lady Gaga – artiști și lideri care și-au găsit inspirația în liniștea nopții.
Mesajul neurologului este clar: nu copia rutina altora doar pentru că pare eficientă pe rețelele sociale.
"Concentrează-te pe optimizarea somnului, organizându-ți ziua în jurul orelor tale de vârf mental și menținând o rutină constantă", conchide dr. Bing.
Potrivit recomandărilor NHS (Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie), adulții sănătoși au nevoie, în general, de 7-9 ore de somn pe noapte. Nevoile pot varia, însă, în funcție de vârstă, starea de sănătate și stilul de viață.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.