După vârsta de 40 de ani, creierul uman începe să experimenteze unele schimbări notabile, atât din punct de vedere cognitiv, cât și neurologic. Sunt schimbări ireversibile, dar cu un impact...
După vârsta de 40 de ani, creierul uman suferă unele modificări semnificative, atât din punct de vedere structural, cât și funcțional. Aceste modificări pot influența diferite aspecte ale vieții de zi cu zi și necesită o atenție specială în gestionarea sănătății cognitive.
Studiul de la Universitatea Monash aruncă lumină asupra schimbărilor care au loc în creier pe măsură ce oamenii intră în a patra decadă a vieții. Această perioadă este adesea asociată cu schimbări cognitive semnificative, cum ar fi scăderea vitezei de procesare și o susceptibilitate crescută la senzația de copleșire. Cercetarea indică faptul că aceste schimbări nu sunt doar experiențe subiective, ci au la bază o reconfigurare a creierului în sine.
Prin analizarea datelor din 144 de studii care implică zeci de mii de participanți, cercetătorii au putut identifica modele de reconfigurare a creierului care au loc în jurul acestei vârste. Acest lucru sugerează că fenomenul nu este izolat, ci mai degrabă o apariție răspândită printre adulți.
Înțelegerea acestor schimbări neurologice poate ajuta atât persoanele individuale, cât și profesioniștii din domeniul sănătății să navigheze mai bine prin provocările asociate cu îmbătrânirea creierului. De asemenea, ar putea conduce la intervenții sau strategii menite să atenueze declinul cognitiv și să promoveze sănătatea creierului pe măsură ce oamenii intră în a patra decadă și mai departe.
Capacitatea creierului nostru de a se reconfigura, de a face conexiuni și de a dobândi noi cunoștințe este cunoscută sub numele de plasticitate neuronală și se schimbă mult pe parcursul vieții noastre. Când creștem, creierul nostru are un nivel ridicat de conectivitate internă, făcând mai ușor să învățăm lucruri noi și mult mai rapid. Acest lucru are sens, având în vedere că aceasta este perioada în care învățăm limba, abilități motorii și aptitudini care ne ajută pe tot parcursul vieții.
Timp de peste un secol, cercetătorii au crezut că modelele de activitate cerebrală care definesc experiențele noastre, speranțele și visele sunt determinate de modul în care diferite regiuni ale creierului comunică între ele printr-o rețea complexă de trilioane de conexiuni celulare.
Acum, un studiu condus de Institutul Turner pentru Creier și Sănătate Mentală de la Universitatea Monash a examinat mai mult de 10.000 de hărți diferite ale activității creierului uman și a constatat că forma generală a creierului unei persoane exercită o influență mult mai mare asupra modului în care gândim, simțim și ne comportăm decât conectivitatea neuronală intricată.
Vezi și: Mineralul necesar în cazul vârstnicilor. Reduce inflamația și menține funcționarea sistemului nervos
Studiul, publicat în prestigioasa revistă Nature, reunește abordări din fizică, neuroștiințe și psihologie pentru a răsturna paradigmă veche de un secol care punea accentul pe importanța complexă a conectivității creierului, identificând în schimb o relație anterior neapreciată între forma creierului și activitatea acestuia.
Autorul principal și cercetătorul Dr. James Pang, de la Institutul Turner și Școala de Științe Psihologice a Universității Monash, a declarat că descoperirile sunt semnificative deoarece simplifică în mod semnificativ modul în care putem studia modul în care funcționează, se dezvoltă și îmbătrânește creierul.
"Munca deschide oportunități pentru a înțelege efectele bolilor precum demența și accidentul vascular cerebral prin considerarea modelelor formei creierului, care sunt mult mai ușor de tratat decât modelele întregii sale rețele de conexiuni.
Am crezut mult timp că gândurile sau senzațiile specifice generează activitate în părți specifice ale creierului, dar acest studiu dezvăluie că modelele structurate de activitate sunt excitante pe aproape întregul creier, la fel cum o notă muzicală apare din vibrațiile care apar de-a lungul întregii lungimi a unei coarde de vioară, și nu doar într-un segment izolat", a spus Dr. Pang.
Această lucrare s-a concentrat pe dezvoltarea celei mai bune modalități de a construi eficient modele ale creierului.
"La fel cum frecvențele rezonante ale unei corzi de vioară sunt determinate de lungimea, densitatea și tensiunea sa, modelele creierului sunt determinate de proprietățile sale structurale - fizice, geometrice și anatomice - dar care proprietăți specifice sunt cele mai importante a rămas un mister", a spus co-autorul principal, Dr. Kevin Aquino, de la BrainKey și Universitatea din Sydney.
Ce se întâmplă cu creierul după vârsta de 40 de ani - FOTO: Freepik@kalsoomb684
Echipa condusă de Turner Institute și Școala de Științe Psihologice, profesorul Alex Fornito, Fellow ARC Laureate, a comparat cât de bine pot conturile creierului și curburile acestuia să explice diferite modele de activitate în comparație cu modurile obținute din modele de conectivitate cerebrală.
"Am constatat că modurile proprii definite de geometria creierului - contururile și curbura acestuia - reprezintă cea mai puternică constrângere anatomică asupra funcției creierului, asemănător cu forma unui tobogan care influențează sunetele pe care le poate produce.
Folosind modele matematice, am confirmat predicțiile teoretice conform cărora legătura strânsă dintre geometrie și funcție este determinată de activitatea de tip undă care se propagă în întregul creier, așa cum forma unui iaz influențează onduleurile produse de o piatră care cade.
Aceste descoperiri ridică posibilitatea de a prezice funcția creierului direct din forma sa, deschizând noi direcții pentru explorarea modului în care creierul contribuie la diferențele individuale în comportament și riscul pentru boli psihice și neurologice", a declarat profesorul Fornito.
Echipa de cercetare a descoperit că, pe peste 10.000 de hărți de activitate RMN, obținute în timp ce oamenii efectuau diferite sarcini dezvoltate de neurologi pentru a explora creierul uman, activitatea era dominată de moduri proprii cu modele spațiale care aveau lungimi de undă foarte lungi, extinzându-se pe distanțe de peste 40 mm.
"Acest rezultat contrazice înțelepciunea convențională, în care activitatea în timpul diferitelor sarcini este adesea presupusă că apare în zone izolate, concentrate de activitate ridicată, și ne spune că abordările tradiționale în cartografierea creierului ar putea arăta doar vârful aisbergului când vine vorba de înțelegerea modului în care funcționează creierul", a spus Dr. Pang.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
