Claustrofobia vine la ”pachet” cu atacuri de panică și se prezintă ca o frică irațională. Ce o declanșează și cum se poate scăpa de această fobie.
Claustrofobia este o frică irațională și intensă de spațiile strâmte sau aglomerate și poate fi declanșată de închiderea într-o cameră fără ferestre, blocarea într-un lift, atât de unul singur, cât și într-unul aglomerat, precum și conducerea pe un drum foarte aglomerat.
Claustrofobia este una dintre cele mai comune fobii pe care le au oamenii.
Deși nu se cunosc cu exactitate cauzele care duc la claustrofobie, se crede că factorii de mediu sunt cei care joacă un rol important în privința acestei tulburări comportamentale cu impact psiho-emoțional asupra celor care trec prin astfel de episoade.
Mai mult decât atât, această frică irațională influențează și calitatea vieții persoanei care se află în această situație.
Claustrofobia ar putea fi legată de o disfuncție a amigdalei, partea din creier care controlează centrul fricii, arată Healthline.
Fobia poate fi declanșată și ca urmare a unui eveniment traumatic, pedepsirea copilului mic prin închiderea într-o cameră întunecată, blocarea liftului între etaje ori blocarea sub dărâmături, în cazul unui dezastru natural, precum un cutremur.
Copil speriat. FOTO: Freepik @YuriArcursPeople
De asemenea, în spatele claustrofobiei poate exista o cauză genetică. Un studiu din 2013 a constatat că o mutație a genei GPM6A este mai frecventă la persoanele cu claustrofobie, notează Very Well Health.
Vezi și: Motivația zilei: Vei învăța să lupți cu ele!
Persoanele care experimentează claustrofobia simt în acel moment un atac de panică, iar simptomatologia acestei fobii include:
- transpirația
- tremurul
- bufeuri
- senzația de frică intensă sau panică
- anxietate
- dificultăți de respirație
- ritm cardiac crescut
- hiperventilație
- durere în piept sau senzația de ”gheară”
- senzație de leșin sau amețeală
- senzația de confuzie sau dezorientare.
Toate aceste simptome pot fi mai severe sau mai blânde, în funcție de fiecare persoană în parte.
Specialiștii sugerează că persoanele care trec prin astfel de episoade au un comportament care atrage atenția asupra loc, concret, evită să călătorească cu avionul, metroul sau liftul, la intrarea în spațiile închise se uită după căile de ieșire, privesc cu teamă spre ușa care se închide ori se poziționează aproape de căile de ieșire.
Dacă simptomele sunt persistente și au un impact important asupra vieții de zi cu zi este necesar să apelați la ajutorul unui medic, care vă va examina din punct de vedere fizic. În unele situații este posibil să fie nevoie chiar de ajutorul unui psihiatru.
Acesta va pune diagnosticul în funcție de standardele specifice fobiilor.
În ceea ce privește tratamentul, acesta se va axa în primul rând asupra simptomelor, pentru a se putea îmbunătății calitatea vieții pacientului respectiv.
Pentru acest lucru există o serie de metode de tratament, cate includ:
Psihoterapia, terapia cognitiv-comportamentală, care este considerată terapie de bază în cazul claustrofobiei și a altor fobii specifice și a tulburărilor de anxietate.
Tratamentul medicamentos vine în completarea terapiei cognitiv comportamentale și include medicamente pentru anxietate, cum ar fi benzodiazepinele sau inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), cum ar fi Paxil (paroxetină) sau Lexapro (escitalopram).
Terapia prin expunere este o tehnică utilizată adesea în cazul tulburărilor anxioase și a fobiilor. Pacientul este expus într-o situație care îi declanșează atacul de panică generat de claustrofobie, într-un mediu controlat și complet sigur.
Astfel, cu cât pacientul este expus mai des și mai mult la factorii care îi cauzează frica, cu atât desensibilizarea sa va fi mai rapidă.
Terapia virtuală, realitatea virtuală (VR), este o altă modalitate de a se angaja în terapia de expunere pentru claustrofobie.
Realitatea virtuală implică utilizarea unui mediu generat de un computer pentru a simula o situație de claustrofobie.
Un exemplu este ”Jocul claustrofobiei”, dezvoltat și studiat în 2018, care are atât scenarii RMN, cât și scenarii de lift, mai arată Very Well Health.
Terapiile alternative, precum hipnoza, sunt un alt mod în care pacienții ce suferă de claustrofobie pot să își depășească teama de spațiile strâmte, precum cele din dispozitivele RMN.
Un studiu de caz din 1999 a constatat, de asemenea, că hipnoza a permis unui pacient să finalizeze o procedură RMN fără claustrofobie, precizează sursa menționată.
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
