Colesterolul bun și boala ALZHEIMER, o legătură ce dă speranțe

Cercetătorii au descoperit o legătură între colesterolul ”bun” și boala Alzheimer, afecțiune care din păcate nu are tratament.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență a persoanelor adulte în vârstă și cea mai importantă din bolile degenerative a sistemului nervos. Persoanele ce suferă de această afecțiune pot deveni uituce, dar mai ales incapabile să îndeplinească sarcinile vieții cotidiene.
Din păcate, această afecțiune nu are tratament, iar cercetătorii încă încearcă să înțeleagă cum se dezvoltă boala, cum să o prevină, dar și cum să o amelioreze.
Un studiu recent publicat în Alzheimer's & Dementia: The Journal of the Alzheimer's Association oferă noi informații, notează Medical News Today.
Cercetătorii au studiat legătura dintre HDL-urile mici sau colesterolul ”bun” din lichidul cefalorahidian și riscul de apariție a bolii Alzheimer. Rezultatele sugerează că nivelurile mai ridicate de HDL mici au fost asociate cu un risc mai mic de a dezvolta boala Alzheimer.
Colesterolul bun și boala Alzheimer
Studiul în cauză a inclus 180 de participanți cu vârsta de peste 60 de ani. Cercetătorii au analizat funcțiile cognitive ale participanților printr-o varietate de teste cognitive. Aceștia au prelevat mostre de lichid cefalorahidian (LCR, lichidul care înconjoară creierul și măduva spinării) și de plasmă de la participanți și au izolat ADN-ul. Cercetătorii au testat gena APOE din ADN, un potențial factor de risc pentru boala Alzheimer. Rezultatele studiului ar putea duce la dezvoltarea de noi tratamente pentru boala Alzheimer.
”Descoperirea particulelor lipidice (LDL, HDL) în sânge a dus la mai multe progrese în descoperirea de medicamente pentru tratamentul și prevenirea bolilor cardiovasculare. Aici, pentru prima dată, măsurăm particulele HDL în lichidul cefalorahidian ca un surogat al HDL din creier și constatăm că nivelurile mai mari de HDL mici se corelează cu performanțe mai bune la măsurile cognitive.
Acum că avem acest biomarker, următorul pas este să ne dăm seama ce favorizează formarea acestor particule HDL mici în creier. Astfel de noi descoperiri ar putea duce apoi la o nouă listă de medicamente în lupta noastră împotriva bolii Alzheimer”, a declarat Hussein Yassine, autorului studiului, pentru sursa menționată.
Ce este colesterolul ”bun”
Colesterolul este o substanță de care organismul uman are nevoie. De exemplu, organismul folosește colesterolul pentru a produce anumiți hormoni, pentru a digera corect alimentele și pentru a produce celule noi. Organismul produce colesterol, dar oamenii îl pot obține și din surse alimentare.
După cum notează Asociația Americană a Inimii, colesterolul există în organism în două forme principale: lipoproteine cu densitate mică (LDL) și lipoproteine cu densitate mare (HDL). LDL se poate acumula în fluxul sanguin și poate crește riscul de accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord, așa că este esențial ca numărul de LDL să nu fie prea mare.
Colesterolul HDL sau colesterolul ”bun” al organismului ajută la transportul colesterolului înapoi la ficat, astfel încât ficatul să îl poată descompune. Dar HDL-urile pot avea un impact asupra altor domenii ale sănătății în moduri pe care cercetătorii nu le înțeleg pe deplin. De exemplu, cercetătorii încă încearcă să înțeleagă modul în care nivelurile de HDL afectează creierul. Autorii studiului remarcă faptul că HDL din creier este ușor diferit de HDL din restul corpului.
Vezi și: Lecitina, esențială pentru celule. Care sunt beneficiile sale și unde o regăsim
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.