Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Un studiu care a durat mai bine de un deceniu arată că persoanele care bea constant cafea în cantități mai mari au un risc mai mic de a dezvolta Alzheimer.
Vești bune pentru cei dintre noi care nu pot face față zilei fără cafea: un studiu pe termen lung, publicat în Frontiers in Aging Neuroscience (link direct studiu), a arătat că cei care consumă cantități mai mari de cafea au risc redus de a dezvolta boala Alzheimer.
Ca parte a Studiului Australian Imaging, Biomarkers and Lifestyle of Aging, cercetătorii de la Universitatea Edith Cowan (ECU) au investigat dacă, pe parcursul unui deceniu, consumul de cafea a afectat rata declinului cognitiv a peste 200 de australieni.
Cercetătorul principal Dr. Samantha Gardener a spus că rezultatele au arătat o asociere între cafea și câțiva markeri importanți legați de boala Alzheimer.
„Am descoperit că participanții fără deficiențe de memorie și cu un consum mai mare de cafea la începutul studiului aveau un risc mai mic de a trece la o deficiență cognitivă ușoară – care adesea precede boala Alzheimer – sau de a dezvolta boala Alzheimer pe parcursul studiului”, a explicat aceasta.
Cafeaua, consumată în cantități mai mari are efecte pozitive în anumite domenii ale funcției cognitive, în special funcția executivă, care include planificarea, autocontrolul și atenția.
Consumul mai mare de cafea părea să fie, de asemenea, legat de încetinirea acumulării proteinei amiloide în creier, un factor cheie în dezvoltarea bolii Alzheimer.
Dr. Gardener a spus că, deși sunt necesare cercetări suplimentare, studiul a fost încurajator, deoarece a arătat că a consuma cafea ar putea fi o modalitate ușoară de a ajuta la întârzierea apariției bolii Alzheimer.
„Este un lucru simplu pe care oamenii îl pot schimba”, a spus ea. „Ar putea fi deosebit de util pentru persoanele care sunt expuse riscului de declin cognitiv, dar care nu au dezvoltat niciun simptom. S-ar putea să fim capabili să dezvoltăm niște linii directoare clare pe care oamenii le pot urma la vârsta mijlocie și sperăm că ar putea avea apoi un efect de durată”.
Dacă de obicei beți doar o ceașcă de cafea pe zi, studiul indică faptul că ar fi mai bine să vă răsfățați cu o ceașcă suplimentară, deși un număr maxim de cești pe zi care a furnizat un efect benefic nu a putut fi stabilit din studiul actual.
„Dacă ceașca medie de cafea făcută acasă este de 240 g, creșterea la două căni pe zi ar putea reduce declinul cognitiv cu 8% după 18 luni”, a spus Dr. Gardener.
„De asemenea, s-ar putea observa o scădere cu 5% a acumulării de amiloid în creier în aceeași perioadă de timp”.
În boala Alzheimer, beta-amiloidul se acumulează și se depune formând plăci care sunt toxice pentru creier. Studiul nu a putut face diferența între cafeaua cu cofeină și cea decofeinizată, nici beneficiile sau consecințele modului în care ea a fost preparată (metoda de preparare a berii, prezența laptelui și/sau zahărului etc.).
Dr. Gardener a spus, însă, că relația dintre cafea și funcția creierului merită urmărită. „Trebuie să evaluăm dacă consumul de cafea ar putea fi recomandat într-o zi ca un factor al stilului de viață menit să întârzie debutul bolii Alzheimer”, a spus ea.
Cercetătorii nu au stabilit încă cu precizie care dintre constituenții cafelei se află în spatele efectelor sale aparent pozitive asupra sănătății creierului. Deși cofeina a fost legată de aceste rezultate, cercetările preliminare arată că este posibil să nu fie singura substanță din cafea care să contribuie la amânarea bolii Alzheimer.
„Cofeina brută” este produsul secundar al decofeinizării cafelei și s-a dovedit că poate fi la fel de eficientă în prevenirea parțială a deteriorării memoriei la șoareci, în timp ce alte componente ale cafelei, cum ar fi cafestol, kahweol și Eicosanoil-5-hidroxitriptamidă au fost, de asemenea, observate că influențează afectarea cognitivă la animale în diverse studii.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.