Creier, neuronii răspund selectiv la fețele oamenilor

Un nou studiu identifică neuronii din cortexul vizual uman care răspund selectiv la fețe. Cercetătorii au arătat că neuronii au răspuns mult mai puternic la fețele oamenilor decât la peisajele sau...
În lumea noastră, în care fețele sunt diferite, fețele transmit informații esențiale. De exemplu, majoritatea dintre noi pot recunoaște chipul unei celebrități, chiar dacă apare numai pentru o fracțiune de secundă sau fața unui prieten vechi de colegiu, chiar și după decenii de când nu l-a văzut. Mulți dintre noi pot simți starea de spirit a unui alt individ, bazat doar pe expresia feței acestuia.
Adesea, putem stabili dacă o persoană este demnă de încredere doar dacă ne uităm la fața ei. În ciuda cercetărilor intensive, modul în care creierul atinge toate aceste comportamente este încă un mare mister. Un nou studiu publicat în jurnalul Academiei Americane de Neurologie (identifică pentru prima dată neuronii din cortexul vizual uman care răspund selectiv față de fețe. Studiul a fost realizat de dr. Vadim Axelrod, șeful Laboratorului de conștiință și cunoaștere al Centrului de Cercetare Multidisciplinară Brain Gonda (Goldschmied) de la Universitatea Bar-Ilan, în colaborare cu o echipă de la Institutul de Cerveau și de la Moelle Épinière și Pitié Spitalul Salpêtrière. Cercetătorii au constatat că un răspuns ridicat a fost găsit atât pentru fețele unor oameni celebri (de exemplu, Charles Aznavour, Nicolas Sarkozy, Catherine Deneuve, Louis De Funes), cât și pentru persoane necunoscute participanților la experiment.
La om, activitatea selectivă a feței a fost investigată pe scară largă, folosind în principal instrumente non-invazive, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și electrofiziologie (EEG).
,,În mod neașteptat, neuronii din cortexul vizual temporal posterior nu au fost identificați niciodată la om. În studiul nostru, am avut o ocazie foarte rară de a înregistra activitatea neuronală la un singur pacient, în timp ce microelectrozele au fost implantate în vecinătatea celei mai mari și probabil importante fețe selective a regiunii creierului uman. Probabil cei mai cunoscuți neuroni care răspund la fețe au fost așa-numitele "celule Jennifer Aniston" - neuronii din lobul temporal medial care răspund unor imagini diferite ale unei anumite persoane (de exemplu, Jennifer Aniston în studiul inițial publicat în Natura de către Quiroga și colegii din 2005). Dar neuronii din cortexul vizual pe care i-am raportat aici sunt foarte diferiți de neuronii din lobul temporal medial. În primul rând, neuronii din cortexul vizual răspund viguros oricărui tip de față, indiferent de identitatea persoanei, în al doilea rând răspund mult mai devreme, în timp ce în cazul nostru, un răspuns puternic ar putea fi observat în 150 de milisecunde de la arătarea imaginii, în cazul celulelor "Jennifer Aniston" durează de obicei 300 de milisecunde sau mai mult pentru a răspunde", a explicat dr. Axelrod autorul principal al lucrării.
Rezultatele prezente oferă perspective unice în funcționarea creierului uman la nivel celular în timpul procesării feței. Aceste constatări ajută, de asemenea, să pună în valoare înțelegerea mecanismelor față de specii (adică maimuțe și oameni), informează Science Daily.com.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.