Cum îți reduci riscul de Alzheimer. Lucruri pe care să le eviți
Istoricul familial vă poate influența riscul de Alzheimer, dar sunt mulți factori de risc asociați cu dezvoltarea bolii care pot fi controlați. Iată care:
Oamenii glumesc când uiți propriul număr de telefon sau greșești la o adunare simplă, spunând că „te ajunge bătrânețea”. Poate că uiți numele prietenilor, trebuie să apelezi la postit it-uri ca să nu uiți să faci ceva, ții calendare și liste pentru activitățile de zi cu zi. Un mic declin cognitiv poate fi normal pe măsură ce îmbătrânim, spun experții de la University Health News, dar asta nu înseamnă că o scădere drastică a sănătății creierului sau demența este inevitabilă.
Pierderea de memorie și afectarea cognitivă - dificultăți în procesele de gândire precum învățarea, care au impact semnificativ asupra calității vieții și independenței noastre - pot semnala probleme cu sănătatea creierului și un risc crescut pentru demență și de boală Alzheimer.
Boala Alzheimer începe să se dezvolte în creier - cauzând daune extinse și ireversibile - cu 10 până la 20 de ani înainte de apariția simptomelor. Cel mai mare risc îl au femeile și persoanele cu istoric familial de Alzheimer.
Ce să eviți și să controlezi
Dacă istoricul familial și genul nu pot fi schimbate, mulți factori de risc asociați cu dezvoltarea Alzheimerului pot fi evitați sau ținuți sub control, inclusiv:
Stresul cronic și nivelul de cortizol suprarenal ridicat
Depresia
Diabetul și obezitatea
Diete bogate în grăsimi saturate
Diete sărace în vitamine și acizi grași omega-3
Toxinele de mediu
Diete extrem de scăzute de grăsimi, care determină o deficiență de acetilcolină, un neurotransmițător important (chimic al creierului)
Traumatismele la nivelul capului
Deficiențe și dezechilibre hormonale
Hipotiroidismul
Tulburări inflamatorii, cum ar fi hipertensiunea arterială, boala vasculară, inflamația intestinelor și bolile autoimună
Lipsa de exerciții fizice
Lipsa de stimulare mentală
Interacțiune socială redusă
Dezechilibrele neurotransmițătorilor
Inactivitate fizică
Tulburările de somn
Obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul sau consum excesiv de alcool.
La ce vârstă să începi
Deși creierul are abilități uimitoare de a compensa agresiuni de acest gen, astfel încât să poți continua să funcționezi normal, în ciuda lor, acestea se adună în timp și, în cele din urmă, sănătatea creierului tău este compromisă, ceea ce îl face vulnerabil la inflamație și degenerare.
Momentul ideal pentru implementarea strategiilor dietetice și de stil de viață pentru îmbunătățirea sănătății creierului este înainte de apariția simptomelor, deși studiile arată că, chiar și după ce semnele inițiale de afectare cognitivă s-au instalat, puteți face schimbări benefice. Cei care fac eforturi pentru optimizarea și păstrarea sănătății creierului în jurul vârstei de 30 - 40 de ani își fac o favoare imensă, pentru aceste obiceiuri sănătoase le vor servi la bătrânețe.
-
-
Alexandru Rogobete, anunț: Criteriile de perfomanță rămân o prioritate24.02.2026, 21:01
-
-
De ce să nu lași televizorul pornit în timp ce mănânci24.02.2026, 19:44
-
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Cum îți poți proteja creierul. Activitatea care scade riscul de Alzheimer cu 38%
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
10 probleme de sănătate care ar anunța Alzheimer cu până la 9 ani înainte
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Sindromul de oboseală cronică este o boală reală, nu o tulburare psihologică
3 tipuri de AVC: ischemic, hemoragic, mini-AVC. Care e cel mai periculos
Tumorile cerebrale se ascund în creier mult timp înainte de diagnosticare
De ce avem impresia că timpul trece mult mai repede
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Ce se întâmplă când creierul tău ia o pauză de la gânduri
Apneea de somn devastează creierul
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
