Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Laturile sociopatiei și psihopatiei necesită o înțelegere a tulburării de personalitate antisocială și a impactului acestora asupra sănătății mintale.
Sociopat și psihopat sunt termeni folosiți pentru a descrie persoanele cu tulburare de personalitate antisocială (ASPD), care este definită de DSM-5-TR ca fiind un dispreț constant față de reguli și norme sociale și o încălcare repetată a drepturilor altora.
În ciuda faptului că par fermecătoare și carismatice, aceste persoane încalcă adesea regulile, se comportă agresiv, se simt puțin vinovate pentru răul cauzat și folosesc manipularea, înșelăciunea și comportamentul de control. De asemenea, pot manifesta puțină vinovăție pentru răul cauzat de acțiunile lor.
Sociația și psihopatia nu sunt distincte în mediile clinice, iar un specialist în sănătate mintală nu va diagnostica niciuna dintre ele. Cu toate acestea, unii psihologi și cercetători fac distincții cheie între cele două, sugerând că psihopatia este mai premeditată și mai violentă, în timp ce sociopatia este considerată ușor mai puțin severă, deoarece nu implică manipulare calculată sau violență.
Cu toate acestea, ambele pot provoca în continuare daune și suferințe semnificative, indiferent dacă sunt planificate sau nu. Cercetările susțin, într-o anumită măsură, unele dintre aceste distincții.
Care sunt semnele sociopatiei?
ASPD este o tulburare caracterizată printr-un model persistent de dispreț față de ceilalți, inclusiv nerespectarea normelor sociale, încălcarea regulilor și furtul. Poate implica, de asemenea, necinste, înșelăciune, dificultăți în controlul impulsurilor, agresivitate, nepăsare față de siguranța personală și dificultăți în gestionarea responsabilităților.
Persoanele cu ASPD manifestă adesea puține emoții sau interes pentru viața celorlalți, părând arogante sau superioare. Ele pot folosi umorul, inteligența și carisma pentru a-i manipula pe ceilalți și pentru a părea fermecătoare la început.
Menținerea prieteniilor și a relațiilor este o provocare pentru persoanele cu ASPD din cauza unor trăsături precum empatie și inteligență emoțională scăzute, dificultăți în a învăța din greșeli, lipsa de preocupare pentru siguranța celorlalți și tendința de a intimida și amenința pentru a menține controlul. Aceste simptome pot duce la o lipsă de înțelegere și respect pentru ceilalți.
Cauze
Sociopatia este adesea considerată mai degrabă o construcție de mediu decât una genetică, factori precum chimia creierului, genele moștenite, stilul parental și educația jucând un rol semnificativ.
Psihopatia, pe de altă parte, pare legată de factori biologici înnăscuți. Copiii cărora le lipsește atenția hrănitoare din partea celor care îi îngrijesc pot învăța să aibă grijă de ei înșiși, în timp ce cei care au fost supuși la abuz, violență sau manipulare pot avea ca model acest comportament.
Cercetările sugerează că indivizii pot "dobândi" sociopatia prin traume craniene sau leziuni ale lobilor frontali ai creierului, ceea ce duce la comportamente antisociale.
Vezi și: Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural

Foto: Freepik
Cum este cineva diagnosticat cu sociopatie
DSM-5-TR nu face distincție între sociopatie și psihopatie și nici între subtipurile de tulburare de personalitate antisocială (APSD).
Psihologii pot diagnostica ASPD folosind criteriile definite în DSM. O persoană al cărei comportament se încadrează în descrierea stabilită a psihopatiei sau sociopatiei poate fi diagnosticată cu această boală.
Cel puțin trei dintre cele șapte indicații menționate mai sus, împreună cu câteva cerințe suplimentare, sunt necesare pentru un diagnostic de ASPD:
- Aceste comportamente apar în mai multe domenii ale vieții.
- Persoana are cel puțin 18 ani.
- A avut unele simptome de tulburare de conduită înainte de vârsta de 15 ani. Acest lucru ajută la diferențierea conduitei infracționale cu debut la vârsta adultă de ASPD.
- Trăsăturile și comportamentele antisociale nu au legătură cu schizofrenia sau tulburarea bipolară.
Pentru a diagnostica un pacient, un psiholog sau un terapeut poate:
- Să pună întrebări despre sentimentele, gândurile, comportamentul și relațiile personale ale unei persoane
- Să întrebe (cu permisiunea) membrii familiei și partenerii romantici despre comportamentele lor
- Să le evalueze istoricul medical pentru a găsi semne ale altor afecțiuni
Trăsăturile și comportamentele antisociale nu au legătură cu schizofrenia sau cu tulburarea bipolară. Pentru a diagnostica TSA, terapeuții sau psihologii pot pune întrebări despre sentimentele, gândurile, comportamentul și relațiile personale ale unei persoane, pot întreba membrii familiei și partenerii romantici despre comportamentele lor și pot evalua istoricul medical pentru a găsi semnele altor afecțiuni.
Este important de reținut că tulburările de personalitate, inclusiv TSAP, implică trăsături care nu pot fi controlate de o persoană și adesea cauzează suferință în timp.
Tratament
Tulburările de personalitate (ASPD) trec adesea neobservate, ceea ce duce la o lipsă de sprijin profesional. Oamenii pot apela la terapie din cauza unor ordine judecătorești, a unor schimbări în viața personală sau profesională sau pentru a aborda alte probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia, plictiseala sau consumul de substanțe.
Cu toate acestea, există puține cercetări cu privire la abordările eficiente de tratament pentru ASPD.
Printre tratamentele posibile se numără psihoterapia, care implică discutarea gândurilor și sentimentelor care pot duce la un comportament agresiv, managementul furiei sau tratamentul consumului de substanțe.
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) poate ajuta indivizii să învețe să ia în considerare răspunsurile lor la oameni și situații, ceea ce duce la comportamente mai productive.
Terapia bazată pe mentalizare (MBT) îi ajută pe indivizi să identifice și să înțeleagă mentalitățile mentale și emoționale, ceea ce duce la îmbunătățirea stării de spirit. Comunitățile terapeutice democratice, utilizate adesea în închisori, implică grupuri de terapie care promovează gândirea orientată spre comunitate și gândirea prosocială.
Managementul contingențelor oferă recompense pentru a încuraja progresul tratamentului și poate ajuta la limitarea consumului de alcool și alte substanțe.
Deși FDA nu a aprobat niciun medicament pentru tratarea simptomelor ASPD, medicii sau psihiatrii pot recomanda antipsihotice, antidepresive, stabilizatori ai dispoziției și anticonvulsivante pentru simptomele asociate cu această afecțiune.
Cercetătorii în domeniul personalității explorează nuanțele sociopatiei și psihopatiei, dar nu există criterii unice pentru diagnosticarea acestora. ASPD este diagnosticul cel mai apropiat de psihopatie.
Nu există un tratament pentru ASPD, dar cercetările sugerează că un comportament antisocial scade în timp, vârsta mijlocie fiind o perioadă în care este mai puțin probabil ca oamenii să aibă un comportament violent sau agresiv.
Abordările terapeutice îi pot ajuta pe oameni să înlocuiască comportamentele problematice cu unele constructive și este posibil ca persoanele cu ASPD să construiască relații stabile.
Spre deosebire de reprezentările din mass-media, sociopații suferă adesea de tulburare de spectru psihopatic acut (ASPD), o afecțiune care rezultă din factori genetici și de mediu, inclusiv abuz și neglijare în copilărie, mai degrabă decât din faptul că sunt răi în mod intenționat.
-
-
Mai multe produse cu acid hialuronic, neconforme în Europa22.01.2026, 16:38
-
-
Alimentele care cresc riscul de demență22.01.2026, 14:40
-
Ce nu știai despre paracetamol. Impactul asupra creierului22.01.2026, 13:29
EXCLUSIV Cum te afectează viața cu un psihopat. Radu Leca: Te îmbolnăvește! Ăsta e adevărul!
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Mindfulness și practica de a trăi în prezent: un instrument eficient împotriva anxietății și depresiei
Singurătatea bătrânilor, sunetul care îți rupe inima
5 metode simple să reduci cortizolul: așa scapi de stres în 2025
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
L-teanina: remediul natural pentru depresie și ADHD. Suplimentul care îți poate îmbunătăți somnul
Cum influențează singurătatea starea ta de bine. Când și cum să te bucuri de momente de solitudine
Depresia apărută după 50 de ani, semnal de alarmă. Poate anunța boala Parkinson sau demența
De ce cred oamenii în teoria conspirației. Sentimentul care joacă cel mai important rol
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Asta îți salvează memoria: un singur obicei simplu pe zi
EXCLUSIV Cum împachetezi iubirea și dorul. Neputința părinților care au copiii plecați peste hotare: "Suntem bătrâni și obosiți, iar zilele ni se scurg din mâini"
Cum se manifestă tulburările alimentare și ce le declanșează. Factorii care contribuie la apariția tulburărilor de alimentație
Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
Procrastinarea: un obstacol emoțional care poate fi învins. De ce amânăm lucrurile importante și cum putem schimba asta
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
De ce reacționează creierul diferit în perioada Crăciunului
EXCLUSIV Radu Leca, mesaj dur pentru cei care folosesc aplicațiile AI de "înviere" a celor decedați
EXCLUSIV Dependența simțită față de parteneri, subiectul săptămânii la DrPsy - VIDEO
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
