Descoperire cheie în lupta cu obezitatea. Transformarea grăsimii albe în grăsime maro

Oamenii de știință de la UC San Francisco au făcut o descoperire remarcabilă în lupta împotriva obezității prin dezactivarea unei proteine cheie în celulele de grăsime albă, au reușit să transforme aceste depozite de grăsime în celule care ard calorii, deschizând astfel noi perspective în tratamentul și prevenția acestei probleme de sănătate globală.

Studiul lor, publicat în Journal of Clinical Investigation, a investigat rolul esențial al proteinelor în controlul celulelor de grăsime.

Transformarea celulelor de grăsime albă - studiu pe șoareci

Cercetătorii au descoperit că prin dezactivarea unei proteine specifice, numită KLF15, în celulele de grăsime albă, acestea pot fi transformate în celule de grăsime maro. Această transformare este esențială deoarece celulele maro ard mai multe calorii decât celulele albe, având un comportament similar cu celulele de grăsime maro.

Utilizând tehnici genetice avansate, cercetătorii au creat modele de șoareci în care proteina KLF15 a fost selectiv ștearsă din anumite celule de grăsime. Această abordare le-a permis să studieze impactul lipsei KLF15 asupra celulelor de grăsime sub diverse condiții, inclusiv expunerea la frig și stimularea beta-adrenergică.

Vezi și: Modificarea unei singure gene, responsabilă de apariția cancerului. Rolul crucial al genei BAP1 în dezvoltarea cancerului

Noi tratamente pentru combaterea obezității

Studiul sugerează că înțelegerea rolului KLF15 în comportamentul celulelor de grăsime ar putea deschide noi perspective în tratamentul obezității. Capacitatea de a transforma grăsimea albă în grăsime bej ar putea revoluționa modul în care abordăm gestionarea greutății corporale și afecțiunile metabolice asociate.

Deși mai sunt necesare cercetări suplimentare, descoperirile recente sugerează că această abordare ar putea aduce beneficii semnificative în tratamentul și prevenția obezității. Dr. Brian Feldman, liderul echipei de cercetare, subliniază că aceste progrese ar putea reprezenta un pas important în direcția unor tratamente mai eficiente pentru această problemă globală de sănătate.

Grăsimea albă vs. grăsimea maro

Grăsimea albă se acumulează atunci când consumi calorii în exces. Aceasta stochează caloriile suplimentare pentru a le folosi când nu primești suficientă energie din alimente. Cea mai mare parte din grăsimea din corpul tău este de tip alb. De obicei, o depozitezi în coapse, șolduri și stomac. Prea multă grăsime albă în zona abdomenului poate crește riscul de boli cardiace și diabet de tip 2.

Grăsimea brună și grăsimea albă sunt formate din lucruri diferite. Grăsimea albă este formată din picături mari de lipide sau acizi grași. Celulele din grăsimea brună sunt pline de mitocondrii.

Mitocondriile sunt bogate în fier, ceea ce dă grăsimii brune culoarea sa. Ele sunt inima celulelor tale. Ele absorb nutrienți precum zahărul și grăsimea albă și le descompun pentru a produce energie. Grăsimea brună stochează mai multă energie într-un spațiu mai mic decât face grăsimea albă, potrivit WebMD.

Vezi și: Trei condimente pe care să nu le folosești vara. Duc la transpirație excesivă și deshidratare

Grăsime - FOTO: Freepik@armmypicca

Ce este metabolismul

Metabolismul determină cantitatea de energie de care are nevoie corpul, însă greutatea depinde în mod crucial de aportul alimentar, de băuturi și de nivelul activității fizice. Metabolismul reprezintă procesul prin care organismul transformă alimentele și băuturile în energie. Chiar și în stare de repaus, corpul consumă energie pentru funcțiile esențiale precum respirația, circulația sângelui, menținerea echilibrului hormonal și repararea celulelor, potrivit Mayo Clinic.

Rata metabolică bazală, cunoscută și sub denumirea de metabolism bazal, este influențată în mod semnificativ de masa musculară, dimensiunea corpului, compoziția acestuia, sex și vârstă. O parte din caloriile consumate sunt folosite pentru digestie și absorbția nutrienților, iar restul pentru mișcare și activități fizice, inclusiv pentru termogeneza activității nonexercițiu.

Vezi și: Colesterolul, evoluție în timp. Ce se schimbă pe măsură ce îmbătrânim

Despre impactul metabolismului asupra greutății, este important de menționat că afecțiunile medicale care încetinesc metabolismul suficient pentru a cauza creșteri semnificative în greutate sunt rare. Factori precum genetica, hormonii, dieta, stilul de viață, inclusiv somnul, activitatea fizică și stresul, joacă un rol esențial în gestionarea greutății. Îngrășarea apare atunci când aportul caloric depășește arderea calorică.

Pentru a pierde în greutate, este necesar să consumi mai puține calorii, să arzi mai multe prin activitate fizică sau să aplici ambele strategii simultan.