Senzația de balonare și presiunea cauzată de acumularea gazelor, fără posibilitatea de a le elimina, este o problemă des întâlnită, dar adesea ignorată.
Vezi și: Trei semne de pe mână care îți arată că ai probleme cu ficatul. Indică o degradare severă
Retenția gazelor poate fi o problemă neplăcută, ce provoacă disconfort și balonare. În ciuda faptului că este un subiect tabu pentru mulți, înțelegerea cauzelor și a soluțiilor pentru această condiție poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Afecțiuni precum Sindromul de colon iritabil (IBS), boala celiacă sau intoleranța la lactoză sunt factori frecvenți care afectează procesul de digestie. IBS, de exemplu, provoacă balonare, dureri abdominale și modificări ale tranzitului intestinal, iar boala celiacă implică o reacție autoimună la gluten, ce duce la acumularea gazelor în intestin. În cazul intoleranței la lactoză, organismul nu poate digera complet lactoza, ceea ce favorizează formarea gazelor, potrivit Cleveland Clinic.
Anumite alimente sunt mai predispuse să genereze gaze. Leguminoasele (cum ar fi fasolea și lintea), legumele crucifere (broccoli, varză) și alimentele bogate în fibre sunt sănătoase, dar pot produce balonare pe măsură ce sunt fermentate de bacteriile intestinale. De asemenea, băuturile carbogazoase introduc aer suplimentar în tractul digestiv, accentuând senzația de disconfort.
Aerofagia, sau înghițirea excesivă a aerului, este un factor deseori ignorat. Acest lucru se întâmplă atunci când mâncăm sau bem prea repede, mestecăm gumă sau fumăm. Aerul înghițit ajunge în stomac, unde contribuie la acumularea gazelor, provocând balonare și senzația de greutate.
Utilizarea antibioticelor sau alimentația dezechilibrată pot perturba flora intestinală. În lipsa unui echilibru optim între bacteriile benefice și cele dăunătoare, digestia poate fi afectată, ceea ce duce la producerea excesivă de gaze.
Legătura dintre minte și sistemul digestiv este bine cunoscută. Nivelurile ridicate de stres și anxietate pot afecta mișcările musculaturii intestinale, încetinind digestia și contribuind la retenția gazelor. Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, meditație sau sport poate ameliora simptomele digestive.
De ce simți că ai gaze, dar nu le poți elimina - FOTO: Freepik@yasirabbaxxx
Sedentarismul încetinește tranzitul intestinal și favorizează acumularea gazelor. Mișcarea regulată stimulează digestia și reduce riscul de balonare. Chiar și plimbările scurte pot avea un efect benefic asupra digestiei.
În unele cazuri, retenția gazelor poate indica probleme mai serioase, precum supra-creșterea bacteriană în intestinul subțire (SIBO) sau obstrucții intestinale. Aceste condiții necesită diagnostic și tratament specializat.
- Adoptarea unei diete echilibrate, ce limitează alimentele producătoare de gaze.
- Creșterea activității fizice, chiar și prin exerciții ușoare.
- Evitarea meselor copioase sau a consumului rapid de alimente.
- Consultarea unui medic, mai ales dacă simptomele persistă sau se agravează, potrivit Medical News Today.
Deși retenția gazelor poate părea o problemă minoră, aceasta poate semnala afecțiuni digestive sau stiluri de viață care necesită ajustări. Înțelegerea cauzelor și aplicarea unor soluții simple poate preveni disconfortul și poate contribui la o digestie sănătoasă.
De ce rămân urme pe vasul de toaletă. Ce ascunde, de fapt, textura scaunului despre starea ta de sănătate.
Acest aliment considerat sănătos duce, de fapt, la declanșarea cancerului.
Cel mai mortal tip de cancer este dificil de vindecat. Tratamentele nu sunt eficiente pentru a elimina tumorile.
Administrarea pe termen lung a medicamentelor pentru refluxul acid poate duce la cancer.
Acest tip de cancer se poate moșteni. Primele două generații sunt cele mai afectate.
Aceste trei semne banale de pe mână îți arată că ai probleme grave cu ficatul. Indică o degradare severă a acestuia.
