EXCLUSIV Depresia poate afecta și capacitatea de a gândi. Prof. dr. Virgil Enătescu explică ce se întâmplă cu memoria și creierul

Ce trebuie să știi

• În formele mai severe de depresie pot apărea și simptome cognitive, nu doar modificări ale dispoziției.
• Hipocampul, implicat în memorie și învățarea informațiilor noi, se numără printre regiunile cerebrale studiate în depresia majoră.
• Cortexul prefrontal dorsolateral are un rol important în rezolvarea problemelor, funcțiile executive și memoria de lucru.
• Depresia poate afecta funcționarea familială, socială, academică și profesională. Depresia poate afecta și capacitatea de a gândi

Când vorbim despre depresie, atenția se îndreaptă de obicei spre tristețe, lipsa energiei sau pierderea interesului pentru activitățile care înainte aduceau plăcere. Există însă și o altă componentă, mai puțin vizibilă: cea cognitivă.

Prof. dr. Virgil Enătescu, medic psihiatru în Timișoara, explică faptul că în depresiile de intensitate mai severă pot apărea și declinuri cognitive.

"În depresie, și vorbim despre depresiile adevărate, depresiile de intensitate mai severă, apar declinuri cognitive, adică apar și simptome cognitive", a explicat prof. dr. Virgil Enătescu, medic psihiatru, în exclusivitate la DC Medical.

Aceste probleme pot influența inclusiv performanțele intelectuale.

"Pe lângă modificarea dispoziției în sens negativ, dispoziția afectivă, avem și o interferență clară a acestor simptome cu performanțele intelectuale, în sensul în care acestea scad foarte mult", a mai explicat prof. dr. Virgil Enătescu.

Nu este afectată doar viața personală

Consecințele depresiei pot depăși starea emoțională. Atunci când memoria, concentrarea, capacitatea de a lua decizii sau de a rezolva probleme sunt afectate, persoana poate întâmpina dificultăți și în activitățile obișnuite.

Profesorul descrie depresia ca pe o tulburare care poate influența mai multe roluri ale unei persoane.

"Practic, vorbim de modificări de dispoziție și de o patologie dispozițională, dar cu un efect extrem de penetrant, în sensul în care toate rolurile existențiale ale individului sunt afectate. Deci inclusiv funcționarea intrafamilială sau familială, funcționarea academică, funcționarea socială", a explicat prof. dr. Virgil Enătescu, medic psihiatru, în exclusivitate la DC Medical.

Ce se întâmplă cu memoria

Una dintre regiunile cerebrale importante în acest context este hipocampul. Această structură are un rol important în procesele de memorie și în învățarea informațiilor noi. Prof. dr. Virgil Enătescu explică faptul că studiile de neuroimagistică au identificat modificări în anumite regiuni ale creierului la persoanele cu depresie majoră.

"Cele mai afectate regiuni în depresia majoră sunt hipocampul, cu un rol extrem de important în ceea ce înseamnă memoria declarativă, memoria contextuală și ceea ce înseamnă capacitatea de învățare a informațiilor noi", a explicat prof. dr. Virgil Enătescu.

Problemele cognitive pot merge însă și dincolo de memorie.

Cortexul prefrontal și funcțiile executive

O altă zonă menționată de medic este cortexul prefrontal dorsolateral. Această regiune este implicată în procese cognitive complexe. De aici rezultă o consecință importantă pentru persoana care trece printr-un episod depresiv: dificultatea nu se limitează neapărat la starea de spirit. Pot apărea probleme în activități care presupun organizare, concentrare, memorare sau rezolvarea unor situații complexe.

"Un rol foarte important îl are cortexul prefrontal dorsolateral în tot ceea ce înseamnă rezolvarea de probleme, funcții executive, memoria de lucru. Deci, practic, performanța intelectuală este afectată în mod major", a explicat prof. dr. Virgil Enătescu, medic psihiatru, în exclusivitate la DC Medical.

Depresia poate apărea și la copii și adolescenți

Depresia nu este o problemă exclusivă a adulților. Profesorul atrage atenția că tulburarea poate debuta și la vârste mici.

"Depresia poate să înceapă încă, din păcate, chiar din mica copilărie. Nu mai spun de adolescență. Și ceea ce este trist este faptul că ea se manifestă puțin diferit, din punct de vedere fenotipic sau clinic, față de adult și este subdiagnosticată", a subliniat medicul psihiatru.

În cazul copiilor și adolescenților, manifestările pot fi diferite față de cele întâlnite la adulți, ceea ce poate face ca tulburarea să fie mai greu de recunoscut.

Depresia poate fi tratată

Un aspect important subliniat de medic este faptul că depresia nu trebuie privită ca o stare fără ieșire.

"Pentru că depresia este o stare, totuși, reversibilă. Cu tratament adecvat antidepresiv, reușim să restabilim, să zic așa, starea de funcționalitate a persoanei dinainte de debutul acestei maladii psihice", a explicat prof. dr. Virgil Enătescu, medic psihiatru, în exclusivitate la DC Medical.

Tratamentul depresiei trebuie stabilit individual, în funcție de simptome, severitate și particularitățile fiecărei persoane. Atunci când apar schimbări persistente ale dispoziției, concentrării, memoriei sau funcționării de zi cu zi, evaluarea de către un specialist poate clarifica dacă este vorba despre depresie și ce abordare este potrivită.