Această dietă este asociată cu un risc mai scăzut de diabet de tip 2, anumite tipuri de cancer (prostată, stomac, sânge) și afecțiuni gastro-intestinale, însă poate duce și la deficiențe nutriționale dacă...
Persoanele care urmează o dietă vegetariană prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2, precum şi anumite tipuri de cancer şi boli gastro-intestinale, însă pot întâmpina dificultăţi în acoperirea necesarului de omega-3 şi de vitamina D, estimează autorităţile franceze din domeniul sănătăţii, informează AFP, potrivit Agerpres.
După analiza studiilor ştiinţifice pe această temă, Agenţia naţională pentru siguranţă sanitară (Anses) a evaluat "beneficiile şi riscurile pentru sănătate asociate dietelor vegetariene" într-un aviz publicat joi, însoţit de recomandări alimentare pentru persoanele care adoptă acest regim.
Acestea sunt primele recomandări oficiale dedicate vegetarienilor publicate de agenţie, menite să îi ajute să "îşi optimizeze aportul nutriţional, ţinând cont de obiceiurile lor alimentare şi limitând expunerea la contaminanţi".
Vegetarienii, adică persoanele care exclud din alimentaţie orice fel de carne, se împart în două categorii: lacto-ovo-vegetarienii, care consumă ouă, produse lactate şi miere, şi veganii, care exclud toate produsele de origine animală.
Potrivit acestei expertize, s-a stabilit că vegetarienii prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 comparativ cu cei care consumă carne. De asemenea, aceştia ar putea avea un risc mai mic de a dezvolta anumite tipuri de cancer - cum ar fi cel de prostată, de stomac sau de sânge -, precum şi unele afecţiuni oftalmologice şi gastro-intestinale, conform altor studii.
Pe de altă parte, vegetarienii ar avea un risc mai mare de fracturi osoase şi dificultăţi sporite în acoperirea necesarului de fier, iod, omega-3 şi vitaminele B12 şi D (ca şi populaţia generală pentru aceasta din urmă). În plus, bărbaţii vegani pot avea un aport insuficient de zinc.
Aceste rezultate vor putea contribui la cercetările europene în curs privind suplimentele alimentare şi îmbogăţirea produselor alimentare, precizează Anses.
În ceea ce priveşte prezenţa contaminanţilor în alimente - "o problemă majoră" pentru toate dietele alimentare -, agenţia "reaminteşte necesitatea de a reduce expunerea" populaţiei la "substanţele cele mai persistente din mediu, în special metalele".
Aceasta subliniază necesitatea de a acţiona asupra compoziţiei produselor, considerând că această abordare ar fi mai eficientă decât "deciziile luate la nivel individual de consumatori", care sunt insuficiente pentru "limitarea riscului legat de expunerea la contaminanţi" precum lindanul (un insecticid) sau compuşii polibromaţi (substanţe utilizate ca agenţi ignifugi în industria mobilei şi a electronicelor).
Ai încercat totul ca să slăbești și tot nu funcționează? Nutriționiștii spun că acest aliment banal din bucătărie e cheia!
Supa de oase promite detoxifiere, piele perfectă și articulații sănătoase, dar ce spune știința? Este un "elixir" sau doar o modă virală?
