Este inutil să postești (să te abții de la mâncare) înainte de analize de colesterol, arată un nou studiu, mai ales dacă intenția acestui test este de a determina riscul unui pacient de a dezvolta o...
Nivelul de colesterol e un subiect fierbinte în ultimul timp. Cu toții știm de colesterolul „rău" LDL și de colesterolul „bun" HDL. Pentru a le măsura se fac teste de sânge, mai precis profilul lipidic care include colesterol, HDL, LDL, trigliceride. Până acum, cei mai mulți dintre medici recomandau pacienților să nu mănânce nimic cu 12 ore înainte de o astfel de analiză, adică să postească. Dar un nou studiu arată că această abținere este inutilă, în mod special atunci când testul este făcut pentru a determina riscul de boală cardiovasculară.
Studiul de care vorbim a fost realizat de dr. Samia Mora și colegii ei de la Brigham and Women's Hospital, spital afiliat la Universitatea Harvard, și publicat pe 28 mai în revista de specialitate JAMA: Internal Medicine. El a încercat să facă lumină în această dispută academică ce durează de zeci de ani.
„Mărul discordiei", ca să spunem așa, este, evident, dacă este sau nu benefic pentru pacienți să postească (fasting, adică să se abțină să mănânce) și dacă asta le-ar modifica în vreun fel, la analize, valoarea lipidelor din sânge. Eficacitatea nivelurilor lipidice măsurate dacă mănânci (nonfasting) în predicția riscului de boală cardiovasculară a fost pusă sub semnul întrebării, lăsând medicii cu dilema de a nu știi exact care ar fi cea mai bună variantă.
„Ne petrecem cea mai mare parte a vieții într-o stare nonfasting", a declarat Mora într-un material dat publicității de spitalul american.„Și pentru unii pacienți, în special cei care sunt în vârstă sau au diabet zaharat, poate fi riscant să postească înainte de testare lipidelor".
Echipa condusă de Mora a măsurat nivelurile lipidice la cei care au postit și la cei care au mâncat normal la 8.270 de participanți la studiul Anglo-Scandinavian Cardiac Outcomes Trial-Lipid Lowering Arm (ASCOT-LLA), luându-se valorile la patru săptămâni distanță, fără intervenție între ele. Pacienții au fost urmăriți timp de puțin trei ani pentru evenimente coronariene majore, incluzând infarct miocardic, boli cardiace coronariene fatale, accident vascular cerebral și boală cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD).
Autorii au descoperit că, printre cei 8.270 de participanți, dintre care majoritatea erau bărbați cu vârsta între 50-60 de ani, testele după ce mâncau au relevat niveluri de trigliceride „modest mai ridicate" și niveluri similare de colesterol comparativ cu valorile atunci când posteau. Legătura dintre nivelurile lipidice nonfasting și evenimentele coronariene a fost similară pentru nivelurile lipidice după post. Pentru grupul de prevenție primară, ratele de risc ajustate au fost 1,42 pentru nivelurile nonfasting și 1,37 pentru nivelurile de post.
Dr. Mora și colaboratorii ei au declarat că rezultatele lor au fost în concordanță cu „brațul" de tratament randomizat și similare pentru evenimente ASCVD, cu concordanța de 94,8% a nivelurilor lipidice de post și non-post pentru clasificarea participanților în categoriile adecvate de risc ASCVD.
„Sperăm ca acest studiu va fi cuiul final în sicriul disputei, oferind dovezi puternice că, la aceeași persoană, faptul că postește sau nu înainte de un test de colesterol nu contează pentru a prezice riscul cardiovascular", a spus Mora. „Acest lucru ar trebui să îi asigure pe furnizorii de asistență medicală și pe pacienți că nu face nicio diferență dacă postești sau nu, atunci când scopul este de a prezice riscul cardiovascular".
Medicamentul care previne infarctul mai eficient decât aspirina. Ce trebuie să știe toți pacienții cu probleme cardiace.
Injecția care oprește diabetul de tip 1. Această terapie elimină nevoia de insulină cu ani buni și deja a fost testată.
Un medicament vechi, considerat depășit, ar putea deveni cheia distrugerii cancerului. Acest medicament ascundea o superputere.
Un nou studiu demontează miturile legate de întârzierea terapiei după un accident vascular cerebral și ar putea schimba complet protocoalele din spitale!
Medicamentul minune care distruge cancerul fără efecte adverse. Blochează tumorile printr-o abordare țintită.
O moleculă care blochează moartea celulară în bolile Parkinson şi Alzheimer, descoperită de cercetători australieni.
Vitamina care îți poate salva viața în fața unei infecții grave. Doar dacă știi CÂND s-o iei.
Un nou medicament ar reduce recurența și decesele la anumiți pacienți cu cancer de colon.
Un medicament a fost aprobat pentru tratarea apneei în somn. Iată cum funcționează acesta și care este legătura dintre apnee și obezitate.
Aspirina poate să nu fie cea mai bună opțiune pe termen lung după o procedură cardiacă, arată un studiu nou.
"Sfântul Graal" al medicamentelor anticancer, dezvăluit după 30 de ani.
Utilizarea pe termen lung a GLP-1 este legată de un risc mai mare de boală oculară legată de vârstă.
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.
Unde trebuie, de fapt, să păstrezi medicamentele. Cea mai mare greșeală pe care o faci.
Cel mai bun supliment pentru sănătatea creierului. Previne și boala Alzheimer.
O intervenție chirurgicală comună efectuată pentru a preveni pancreatita nu funcționează de fapt, a constatat un nou studiu.
