Dr. Adriana Pistol, vaccinuri: cât costă tratamentul unui caz sever de gripă EXCLUSIV

Florina Pop / 10 mai 2019 / 20:44
Dr. Adriana Pistol: ce vaccinuri se mai fac în România  FOTO: DC Medical
Dr. Adriana Pistol: ce vaccinuri se mai fac în România FOTO: DC Medical

Dr. Adriana Pistol, director la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, a vorbit, pentru DC Medical, despre vaccinurile din Planul Național, dar și despre cât costă tratamentul unui singur caz sever de gripă.

Dr. Adriana Pistol, director la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, a vorbit, pentru DC Medical, despre importanța pe care o au vaccinurile pentru organism, mai ales cele mai mediatizate - antirujeolic și antigripal - , despre vaccinurile făcute până acum, dar și ce ar însemna pentru România un singur caz de polio.

"Prin vaccinare nu numai că oprim epidemiile, dar reducem foarte mult din povara pe care aceste boli pot să o aducă atât persoanei, cât și întregii societăți", ține să sublinieze specialista.

Vaccinări, "povești de succes"

Nu mulți știu că, după 1999, România a fost declarată "țară cu transmiterea virusului rujeolic întreruptă", afirmă dr. Adriana Pistol. "Și pentru că a fost așa de bine, ne-am culcat pe o ureche, ce am făcut – nu știu – că în 2005 apare o epidemie. Deci, sunt povești de succes care, din păcate, s-au șters într-o clipită, din cauza acestor tendințe de a renunța la vaccinare, din diverse rațiuni, și din diverse motive mai mult sau mai puțin obiective", adaugă ea.

Amintește și cele două campanii de masă de vaccinare antirujeolică 1998-1999, pentru toți copiii din școlile generale și licee, până la vârsta de 18-19 ani, pentru fete utilizând un vaccin rujeolă-rubeolă.

"Beneficiile vaccinării sunt extrem de mari. (...) Evident, protejează față de infecție, față de boala manifestă, față de complicații și previne decesele. Poate ați luat notă, de exemplu, că în acest sezon gripal, care numai ce se încheie, avem 200 de decese. 200 de oameni au murit deși puteau să fie vaccinați. Sigur că marea lor majoritate erau oameni care aveau niște boli cronice deja. și prin urmare au dezvoltat o formă de gripă complicată, care din nefericire a dus la deces. Pentru că tot e tema discuției", subliniază dr. Adriana Pistol.

De ce nu s-a făcut vaccinarea. Un caz sever de gripă: 1.500 de euro

Se întreabă de ce nu s-a făcut și de ce doar o singură persoană din cele 200 fusese vaccinată. Nu știau? Nu li s-a oferit? Adriana Pistol consideră că la aceste întrebări nu trebuie lăsate fără răspuns.

"Era 2015 sau 2016, noi la Institutul de Sănătate Publică am făcut un studiu de povară economică a unui caz grav de gripă, unde am descoperit – nu ceva neașteptat - și anume că tratamentul unui caz sever de gripă costă aproximativ 1.500 de euro, pe cap de pacient, în medie, în timp ce vaccinul, evident, este de foarte multe ori mai ieftin", punctează specialista.

Epidemia de rujeolă 2011-2013: 13 milioane de euro

Își amintește că același lucru s-a petrecut și la epidemia de rujeolă din 2011 – 2013, care a costat România peste 13 milioane de euro.

"Vreau să știți că mi-a spus cineva, într-o conferință, că 13 milioane de euro la bugetul țării acesteia e mizilic. Oare așa să fie? 13 de colo, 13 de colo, câte lucruri n-am putea face cu banii ăștia?", afirmă dr. Adriana Pistol.

Calendarul de vaccinuri din România

Potrivit expertei în vaccinuri, în 1985 se foloseau vaccinuri, mare parte produse în România - Dtp-ul cu pertussis celular, produs de Cantacuzino, se utiliza vaccinarea antirujeolică în două doze, la 9 luni și la 18-24 de luni, și existau și așa-numitele campanii de vaccinare.

"În fiecare an, toată lumea știa, de la data până la data, se întâmplă campania de vaccinare. Era o mobilizare de masă, aveam dispensarele teritoriale pe vremea aceea, lucru pe care garantat ar trebui să-l facem cel puțin pentru serviciile de vaccinare, niște centre comunitare, niște centre de vaccinare trebuiesc dezvoltate. Este mai mult decât evident, ne-a demonstrat-o ultima epidemie care nu se mai sfârșește acum.

Observați că făceam vaccinare BCG și revaccinare în foarte multe doze. De atunci, sigur că lucrurile s-au schimbat. Știința evoluează. Prin urmare, în 1995 s-a trecut de la campanii de vaccinare la vaccinarea în sistem continuu, lunar, copiii erau chemați de obicei în ultima săptămână a lunii, la cabinetul medicului de la dispensar să fie vaccinați. Era și un raționament logistic și organizatoric, calendarele se creează și ele ținând cont de niște caracteristici, aveam vaccinuri multidoză la vremea aceea, așa că pentru utilizare eficientă era o săptămână lunară dedicată vaccinării", povestește dr. Adriana Pistol.

Introducerea vaccinurilor antirubeolice

Ulterior s-a introdus pentru prima dată un vaccin combinat. Dtp-HB. Se făcea – continuă specialista - în continure polio oral, s-a introdus vaccinarea hepatitică B la studenți din facultățile de medicină, stomatologie și asistenții medicali din școlile postliceale și, la vârsta de 18 ani, adolescenți.

În 2004 s-a reintrodus vaccinarea antirubeolică la fetele de 14 ani, iar asta după epidemie de rubeolă cu peste 120.000 de cazuri în România anului 2003. Atunci, subliniază dr. Adriana Pistol, "am avut 95% din cazurile Europei (...) și unde am avut ca rezultat un număr extrem de important de cazuri de sindrom rubeolic congenital, cazuri care au costat atât calitatea vieții persoanei respective, calitatea vieții familiei respective și costuri medicale de sistem, costul de tratare a unui caz de sindrom rubeolic congenital fiind extrem, extrem de mare".

Patru ani mai târziu se înființa pentru prima oară Comitetul Național de Vaccinologie, care a dispărut după 6 ani, în 2014.

"Astăzi, România nu are un Comitet Național de Vaccinologie, care reprezintă acel grup de persoane, cu background-ul necesar, de toate specialitățile, și care să propună autorităților naționale strategia de urmat pentru România. Încă ceva ce, din păcate, a fost, și pe care trebuie să-l luăm în calcul pentru a ne dezvolta ulterior, poate dă Dumnezeu să-l refacem", speră specialista.

Ce ar însemna, azi, un singur caz de poliomielită în România

O țintă importantă a Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a fost trecerea de la vaccinarea polio orală, cu vaccin oral, cu virusuri vii atenuate, la vaccinarea cu VPI, cu virus inactivat. "Și am avut o schemă de tranziție în care am utilizat un tetravaccin, care de data asta a schimbat inclusiv componenta pertussis de la cea celulară la cea acelulară, și asta s-a petrecut în anul 2009, am introdus VPI în România, sper să nu ajungem să regretăm. (...)

Vreau să știți că riscul de poliomielită înseamnă, pe de-o parte, că reintroducerea în țară a virusului polio sălbatic este oricând posibilă, dar impactul este și asupra calendarului de vaccinări. Un singur caz de polio în România ar însemna vaccinare de urgență în maxim două săptămâni a peste 2,5-3 milioane de persoane, ca la carte, cu polio oral! Deci, trebuie să reintroducem. Facem foarte mulți pași înapoi, cu fiecare astfel de eveniment", opinează specialista.

În anul 2014, din noiembrie, s-a introdus și vaccinul hexavalent. La începutul lui 2015 au fost obligați, din nou, să schimbe Calendarul de vaccinare, adaptându-l pe baza datelor științifice la dispoziție, la utilizarea numai a vaccinului hexavalent.

"De ce vă descriu toate aceste lucruri? Pentru că sunt niște lucruri de strategie. Nu poți convinge populația, nu poți convinge medicii, dacă faci un pas înainte, doi înapoi. Eu, personal, dacă mă întrebați la un moment dat cu ce mai vaccinăm și care este cu adevărat eficacitatea și care este procentul de populație cu adevărat protejată, vă rog să mă credeți că, în scris, vă dau că habar nu am.

Pentru că îmi este foarte greu să urmăresc toate aceste modificări. Sunt niște lucruri unde noi trebuie să umblăm, să avem o constanță într-o strategie, să avem o viziune pe care să o urmăm, și să încercăm să introducem vaccinarea adultului - vedeți că totul merge până la 14 ani", explică dr. Adriana Pistol.

"Adultizarea" bolilor copilăriei

La nivelul întregii Europe, susține specialista în vaccinuri, rujeola constituie o problemă. Mare parte din cazuri sunt la toate grupele de vârstă, sub un an și 9 ani. Însă 20% din cazurile europene apar la grupa de vârstă de peste 30 de ani. Asta a dus la deces și la copii sub un an, și la adulți de 20-29 de ani, respectiv peste 30 de ani.

"Adultizarea bolilor așa-zise popular „ale copilăriei" este un lucru recunoscut în foarte multe state. Poate sfârșim prin a le recunoaște și noi", punctează dr. Adriana Pistol.

Aceasta mai amintește că România este în top privind decesele europene în epidemia din 2016.

"La data respectivă erau 59. (...) Ei, eu vin și vă spun azi, să știți că sunt 64. A mai murit un om acum două zile. Din păcate, cam așa stă România la decese. Oar de ce? Iată incidența și distribuția cazurilor de rujeolă în România, care vine cu predilecție majoritatea cazurilor la copiii 1-4 ani, 5-9 ani, vârste eligibile pentru vaccinare, conform Calendarului, care evident au transmis celor sub un an, motiv pentru care noi am introdus doza suplimentară de vaccinare la 9 luni.

În Italia, cei peste 20 de ani au marea majoritate a cazurilor de rujeolă. Americanii au, după cum știți, un așa-zis Comitet de Vaccinologie, ACIP-ul american, care face recomandări în ceea ce privește schema de vaccinare a copilului și a adolescentului, cum avem și noi până la 14 ani, dar au și recomandări și o schemă de vaccinare pentru adulții (...) din care unii au și alți factori de risc.

(...) Și putem trece aici, pentru adulți, vaccinul gripal anual, diftero-tetano-pertussis pentru toți, varicela, ROR-ul, chiar dacă sunt sănătoși, vaccinul antizosterian, două zone – ei au așa ceva. HPV-ul, de la 19 ani este recomandat fără discuție. Iar la cronici vedem o listă de vaccinuri pe care le recomandă, din care citez pneomococic conjugat, pneumococic polizaharidic, hepatiticul A, hepatiticul B, cele două meningococice, și B-ul și cel tetravalent, și haemophilus influenzae. Sunt recomandări pe care marea majoritate a medicilor le urmează. Ei au un sistem în care pentru cei asigurați, medicul comandă vaccinurile respective, le primește la cabinet și-și vaccinează adulții și bolnavii cronici, urmând toate aceste recomandări.

Furați de evenimente, ne axăm foarte mult pe vaccinurile la copii. Avem rațiuni științifice și obiective să facem acest lucru. Dar este momentul, dat fiind adultizarea bolilor, tot ceea ce se petrece cu gripa, și numărul de morți pe care-l înregistrăm anual, este momentul să avem un grup de oameni, acel comitet care să facă o strategie națională și care să facă astfel de recomandări, și care să vină inclusiv cu soluțiile practice de finanțare a acestor recomandări", încheie dr. Adriana Pistol, director la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.

Articole Recomandate
Comentarii
Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta


Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.84