Durerea la înghițire este relativ frecventă. Oamenii de toate vârstele pot experimenta această problemă, care are multe cauze posibile.
Dificultatea de a înghiți împreună cu durerea este în general un simptom al unei infecții sau al unei reacții alergice. Consultați medicul dacă durerea este severă sau afectează mâncatul, băutul sau respirația.
răceala obișnuita
gripa
tuse cronică
infecția gâtului, cum ar fi streptococul gâtului
reflux de acid
amigdalită
Alte cauze posibile ale înghițirii dureroase includ:
umflarea ganglionilor limfatici la nivelul gâtului
o leziune a gâtului
o infecție a urechii
înghițirea unor pastile mari
înghițirea necorespunzătoare a alimentelor dure, cum ar fi chipsuri sau biscuiți
În cazuri rare, înghițirea dureroasă poate indica anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul esofagian.
Afecțiunile care provoacă durerea la înghițire pot duce la complicații precum:
infecții toracice
agravarea infecțiilor bacteriene sau virale
o pierdere a gustului, care poate fi temporară sau permanentă
umflarea ganglionilor limfatici în gât, ceea ce poate face dificilă întoarcerea capului sau înclinarea capului înapoi
Dacă aveți o infecție, mai pot să apară alte simptome precum:
febră
frisoane
durere de cap
tuse uscată
transpiraţie
amigdale roșii, inflamate
Mergeți de urgență la spital dacă experimentați următoarele simptome:
dificultate la deschiderea gurii
probleme la înghițire
dureri extreme de gât care se agravează
probleme de respirație
Programați o întâlnire cu medicul dumneavoastră dacă înghițirea dureroasă apare împreună cu oricare dintre următoarele:
sânge când tușiți
simptome care durează o săptămână sau mai mult
o voce răgușită care durează mai mult de două săptămâni
dureri articulare
un nod în gât
o erupție cutanată
Dacă o examinare fizică nu este suficientă pentru a stabili un diagnostic, medicul dumneavoastră poate solicita anumite teste, cum ar fi următoarele:
Un test de sânge care măsoară cantitatea diferitelor tipuri de celule sanguine din corp. Rezultatele îl pot ajuta pe medic să stabilească dacă corpul luptă împotriva unei infecții cauzate de un virus sau bacterii.
Scanările RMN și CT pot produce imagini detaliate ale gâtului, permițând medicului să verifice eventualele anomalii. Aceste teste imagistice ar putea fi, de asemenea, utilizate pentru a detecta prezența tumorilor în gât.
O probă prelevată pe un tampon din gât poate verifica prezența anumitor tipuri de organisme în gât care ar putea provoca o infecție.
O cultură de spută constă în obținerea unui eșantion de spută sau flegmă și testarea acesteia pentru prezența anumitor organisme. Acest test simplu, nedureros, poate ajuta medicul să stabilească dacă o infecție este ceea ce provoacă durerea la înghițire.
Un test de înghițire cu bariu include o serie de raze X ale esofagului. Veți fi expus razelor X după ce înghițiți un lichid special care conține un element inofensiv numit bariu.
Bariul acoperă temporar esofagul și apare pe raze X, permițându-i medicului să urmărească traseul alimentelor. Testul de înghițire cu bariu poate arăta medicului dacă mâncarea călătorește corect de la gură la stomac.
Tratamentul pentru înghițire dureroasă poate varia în funcție de cauza durerii. Este posibil ca medicul să vă prescrie antibiotice pentru a trata infecțiile gâtului, amigdalelor sau esofagului. Medicul vă poate oferi o apă de gură care vă poate amorți gâtul în timp ce luați antibiotice orale.
Acest agent de amorțire vă ajută să blocați orice durere pe care o puteți simți atunci când înghițiți pilula. Pentru dureri severe, un spray pentru gât poate ajuta la amorțirea durerii. Medicul vă poate prescrie, de asemenea, medicamente antiinflamatoare pentru a reduce inflamația din esofag, gât sau amigdalele.
Dacă aveți frecvent durere la înghițire din cauza amigdalitei recurente sau dacă amigdalita nu răspunde la medicamente, medicul vă poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea amigdalelor.
Această intervenție este o procedură ambulatorie, ceea ce înseamnă că puteți merge acasă în aceeași zi după operație, potrivit healthline.
Ți s-a spus să nu mănânci înainte de operație? S-ar putea să fi fost degeaba. Uite ce s-a descoperit.
De ce ar trebui să pui orez în dulap. 6 lucruri utile pe care le poți face cu orezul.
Crezi că știi ce bei? Adevărul despre laptele "light" vs. laptele "degresat" te va face să citești etichetele de acum.
De ce nu ar trebui să speli hainele la 40 de grade.
Află de ce nu ar trebui să mai păstrezi roșiile în frigider. Uite cum să le depozitezi corect pentru a te bucura de aroma lor naturală.
Un studiu kenyan testează trei tipuri de etichete de avertizare pe alimente.
Adevărul șocant despre riscurile mortale din baie și de ce nu ar trebui niciodată să iei telefonul cu tine!
