Facebook, TikTok, Snapchat și Instagram, periculoase la vârsta de 50 de ani. Boala de care sunt legate. STUDIU
Un nou studiu de la Harvard a constatat că persoanele de 50 de ani care folosesc Facebook, TikTok, Snapchat și Instagram au „un risc substanțial mai mare” să facă o anumită boală. Anterior, un lung șir de...
Un nou studiu publicat JAMA Network Open (link direct studiu) avertizează că adulții de vârstă mijlocie au, de asemenea, un risc „substanțial” mai mare de a fi depresivi dacă sunt utilizatori ai rețelelor sociale.
Cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că adulții se simt și mai triști dacă folosesc platforme preferate de tineri, cum ar fi TikTok și Snapchat, posibil pentru că îi face să se simtă bătrâni. Ei au chestionat 5.400 de adulți americani cu o vârstă medie de 56 de ani, de două ori, o dată în mai 2020 și apoi, din nou, un an mai târziu.
Participanții au fost rugați să completeze un chestionar de sănătate mintală cu nouă întrebări și despre ce rețele sociale au folosit. Autorul principal al studiului, profesorul Roy Perlis, a declarat pentru NBC News că „oamenii care foloseau Facebook, cei care foloseau TikTok și cei care foloseau Snapchat aveau un risc mai mare să revină și să ne spună că se simt deprimați a doua oară când au completat sondajul”.
Dar cercetătorii nu au putut exclude faptul că persoanele depresive ar putea avea o probabilitate mai mare să se conecteze la rețelele sociale, poate ca o evadare din cotidianul lor tern.
Participanții au fost chestionați în timpul pandemiei de coronavirus - când ratele depresiei au crescut oricum, mai arată cercetătorii. La un an de la primul sondaj, 482 (9%) dintre participanți au arătat o deteriorare semnificativă clinic a sănătății lor mintale, obținând scoruri mai mari pentru posibilele semne de depresie.
Analizând datele colectate, cercetătorii au descoperit că, în general, persoanele care folosesc Snapchat, Facebook și TikTok au fost mai predispuse să raporteze sentimente de depresie în comparație cu anul precedent.
Utilizatorii Snapchat de vârstă mijlocie au fost aproape de două ori mai probabil să se simtă deprimați în comparație cu semenii lor care nu au folosit platforme de social media prin care se distribuie fotografii.
De asemenea, utilizatorii adulți mai în vârstă de TikTok au avut o probabilitate de 2,5 ori mai mare să se simtă defavorizați, în comparație cu persoane de aceeași vârstă care nu folosesc această platformă. Dar inversul a fost valabil pentru Facebook, unde persoanele sub 35 de ani au o probabilitate de 2,5 ori mai mare să se simtă deprimate.
Motivele exacte pentru care diferitele grupe de vârstă au avut risc diferit să se simtă deprimate în funcție de platforma de socializare pe care o folosesc nu sunt cunoscute. O teorie este că oamenii se simt mai deprimați pentru că folosesc platforme de socializare care nu se potrivesc cu profilul lor de vârstă, ceea ce îi face să se simtă bătrâni și nesincronizați.
Snapchat este popular în principal în rândul persoanelor sub 35 de ani, iar principala populație demografică a TikTok este și mai tânără, majoritatea utilizatorilor fiind în vârstă de circa 20 de ani. Asta în timp ce Facebook, unul dintre giganții rețelelor sociale inițiale, are mai mulți utilizatori mai în vârstă.
Cu toate acestea, concluziile studiului sunt limitate, deoarece nu a măsurat modul în care oamenii foloseau adesea rețelele sociale și ce fel de conținut accesau.
Profesorul Perlis, psihiatru la Harvard, a adăugat că, mai degrabă e posibil ca nu rețelele sociale în sine să provoace depresie și faptul că ai simptome de depresie să fie cel care te face să folosești aceste platforme. „În special, utilizarea rețelelor sociale poate fi pur și simplu un marker al vulnerabilității subiacente la depresie”, a spus el.
Autorii studiului au spus că descoperirile lor se adaugă lucrărilor anterioare cu privire la utilizarea rețelelor sociale și a sănătății mintale la tineri, extinzând aceste constatări la grupurile demografice mai în vârstă. În ultimii ani, platformele de rețele de socializare au fost puse sub lupă din cauza efectelor negative pe care le au asupra sănătății mintale și asupra imaginii corporale a oamenilor, în special la copiii mici.
-
Alimentele care încetinesc îmbătrânirea creierului cu peste doi ani20.03.2026, 14:04
-
Ce trebuie să știi pentru a preveni pietrele la rinichi20.03.2026, 12:40
-
-
Ziua Internațională a Fericirii 2026: bunăstarea în era digitală20.03.2026, 11:41
-
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
