Facebook, TikTok, Snapchat și Instagram, periculoase la vârsta de 50 de ani. Boala de care sunt legate. STUDIU
Un nou studiu de la Harvard a constatat că persoanele de 50 de ani care folosesc Facebook, TikTok, Snapchat și Instagram au „un risc substanțial mai mare” să facă o anumită boală. Anterior, un lung șir de...
Un nou studiu publicat JAMA Network Open (link direct studiu) avertizează că adulții de vârstă mijlocie au, de asemenea, un risc „substanțial” mai mare de a fi depresivi dacă sunt utilizatori ai rețelelor sociale.
Cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că adulții se simt și mai triști dacă folosesc platforme preferate de tineri, cum ar fi TikTok și Snapchat, posibil pentru că îi face să se simtă bătrâni. Ei au chestionat 5.400 de adulți americani cu o vârstă medie de 56 de ani, de două ori, o dată în mai 2020 și apoi, din nou, un an mai târziu.
Participanții au fost rugați să completeze un chestionar de sănătate mintală cu nouă întrebări și despre ce rețele sociale au folosit. Autorul principal al studiului, profesorul Roy Perlis, a declarat pentru NBC News că „oamenii care foloseau Facebook, cei care foloseau TikTok și cei care foloseau Snapchat aveau un risc mai mare să revină și să ne spună că se simt deprimați a doua oară când au completat sondajul”.
Dar cercetătorii nu au putut exclude faptul că persoanele depresive ar putea avea o probabilitate mai mare să se conecteze la rețelele sociale, poate ca o evadare din cotidianul lor tern.
Participanții au fost chestionați în timpul pandemiei de coronavirus - când ratele depresiei au crescut oricum, mai arată cercetătorii. La un an de la primul sondaj, 482 (9%) dintre participanți au arătat o deteriorare semnificativă clinic a sănătății lor mintale, obținând scoruri mai mari pentru posibilele semne de depresie.
Analizând datele colectate, cercetătorii au descoperit că, în general, persoanele care folosesc Snapchat, Facebook și TikTok au fost mai predispuse să raporteze sentimente de depresie în comparație cu anul precedent.
Utilizatorii Snapchat de vârstă mijlocie au fost aproape de două ori mai probabil să se simtă deprimați în comparație cu semenii lor care nu au folosit platforme de social media prin care se distribuie fotografii.
De asemenea, utilizatorii adulți mai în vârstă de TikTok au avut o probabilitate de 2,5 ori mai mare să se simtă defavorizați, în comparație cu persoane de aceeași vârstă care nu folosesc această platformă. Dar inversul a fost valabil pentru Facebook, unde persoanele sub 35 de ani au o probabilitate de 2,5 ori mai mare să se simtă deprimate.
Motivele exacte pentru care diferitele grupe de vârstă au avut risc diferit să se simtă deprimate în funcție de platforma de socializare pe care o folosesc nu sunt cunoscute. O teorie este că oamenii se simt mai deprimați pentru că folosesc platforme de socializare care nu se potrivesc cu profilul lor de vârstă, ceea ce îi face să se simtă bătrâni și nesincronizați.
Snapchat este popular în principal în rândul persoanelor sub 35 de ani, iar principala populație demografică a TikTok este și mai tânără, majoritatea utilizatorilor fiind în vârstă de circa 20 de ani. Asta în timp ce Facebook, unul dintre giganții rețelelor sociale inițiale, are mai mulți utilizatori mai în vârstă.
Cu toate acestea, concluziile studiului sunt limitate, deoarece nu a măsurat modul în care oamenii foloseau adesea rețelele sociale și ce fel de conținut accesau.
Profesorul Perlis, psihiatru la Harvard, a adăugat că, mai degrabă e posibil ca nu rețelele sociale în sine să provoace depresie și faptul că ai simptome de depresie să fie cel care te face să folosești aceste platforme. „În special, utilizarea rețelelor sociale poate fi pur și simplu un marker al vulnerabilității subiacente la depresie”, a spus el.
Autorii studiului au spus că descoperirile lor se adaugă lucrărilor anterioare cu privire la utilizarea rețelelor sociale și a sănătății mintale la tineri, extinzând aceste constatări la grupurile demografice mai în vârstă. În ultimii ani, platformele de rețele de socializare au fost puse sub lupă din cauza efectelor negative pe care le au asupra sănătății mintale și asupra imaginii corporale a oamenilor, în special la copiii mici.
-
-
-
-
De ce apar, de fapt, cariile dentare: zahărul nu este singurul vinovat08.06.2026, 21:23
-
EXCLUSIV Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Tulburarea care trece neobservată la fetițe: diferența dintre ADHD și AuDHD
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
