Tulburările alimentare sunt afecțiuni complexe, cauzate de o combinație de factori biologici, psihologici și sociali, care pot afecta grav sănătatea fizică și...
Tulburările de alimentație sunt afecțiuni mintale grave care pot afecta persoane de toate vârstele, sexele și mediile. Aceste tulburări, care includ anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, tulburarea de alimentație compulsivă (BED) și tulburarea de evitare/restricție a consumului de alimente (ARFID), sunt caracterizate prin relații nesănătoase cu alimentele, imaginea corporală și comportamente alimentare. Deși cauzele specifice variază, tulburările alimentare rezultă adesea dintr-o combinație de factori biologici, psihologici și sociali.
Factorii biologici pot crește semnificativ riscul de a dezvolta o tulburare de alimentație. Genetica, de exemplu, joacă un rol esențial; persoanele cu antecedente familiale de tulburări de alimentație sunt mai predispuse să dezvolte ele însele una. Cercetările estimează că ereditatea genetică a tulburărilor alimentare variază între 28% și 88%, indicând o predispoziție puternică în anumite cazuri.
De asemenea, sunt implicate dezechilibre chimice în creier legate de foame, apetit și satisfacție. Neurotransmițătorii precum serotonina și dopamina, care reglează starea de spirit și controlul impulsurilor, pot funcționa defectuos la persoanele cu tulburări alimentare, contribuind la comportamente alimentare nesănătoase.
Alți factori biologici de risc includ afecțiuni precum diabetul de tip 1, în care o tulburare alimentară specifică numită diabulimie implică restricționarea insulinei pentru a controla greutatea, o practică extrem de periculoasă. În plus, un istoric de dietă sau experimentarea unui echilibru energetic negativ (cheltuirea mai multor calorii decât cele consumate) în timpul perioadelor critice de dezvoltare, cum ar fi pubertatea, pot acționa ca declanșatori.
Factorii psihologici sunt esențiali pentru dezvoltarea și menținerea tulburărilor alimentare. Trăsături precum perfecționismul, gândirea obsesivă și inflexibilitatea comportamentală pot predispune persoanele la aceste afecțiuni. Perfecționismul, în special, îi determină pe oameni să stabilească așteptări nerealiste pentru ei înșiși, concentrându-se adesea pe atingerea unui tip de corp „ideal”.
Condițiile de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia și stima de sine scăzută sunt, de asemenea, factori importanți. Studiile arată că două treimi dintre persoanele cu anorexie nervoasă prezentau simptome de anxietate înainte de debutul tulburării alimentare. În mod similar, persoanele cu o imagine corporală negativă - marcată de nemulțumire și sentimente de inadecvare cu privire la aspectul lor - sunt mai susceptibile de a dezvolta o tulburare alimentară.
Trauma este un alt factor important. Abuzul fizic, emoțional sau sexual și experiențele de traumă intergenerațională sau culturală pot crea vulnerabilități care se manifestă prin comportamente alimentare dezordonate. De exemplu, cei care se luptă să proceseze sau să exprime emoțiile pot apela la mâncare ca mecanism de adaptare.
Influențele sociale sunt poate cele mai vizibile contributoare la tulburările de alimentație. Presiunile culturale de a obține o formă corporală ideală, în special accentul pus pe slăbire în societățile occidentale, perpetuează adesea standarde de frumusețe nerealiste. Social media amplifică aceste presiuni, expunând persoanele la imagini care promovează idealuri de neatins.
Intimidarea și tachinarea, în special cu privire la greutate sau aspect, pot lăsa cicatrici psihologice adânci, crescând riscul de a dezvolta obiceiuri alimentare dezordonate. Cercetările sugerează că 65% dintre persoanele cu tulburări de alimentație raportează hărțuirea ca fiind un factor determinant. În plus, normele societale care glorifică dietele și echivalează slăbiciunea cu succesul normalizează și mai mult comportamentele nesănătoase.
Aculturația - adaptarea la un nou mediu cultural - poate juca, de asemenea, un rol. De exemplu, studiile din Fiji au arătat o creștere semnificativă a simptomelor tulburărilor alimentare în rândul femeilor după introducerea mass-media occidentale. Astfel de tranziții culturale pot perturba imaginea de sine și pot crește nemulțumirea față de corp.
Foto: Freepik @lookstudio
Schimbările semnificative ale vieții sau factorii de stres, cum ar fi pubertatea, începerea unui nou loc de muncă sau trăirea unui eveniment traumatizant, pot acționa ca declanșatori ai tulburărilor alimentare.
Aceste tranziții creează adesea sentimente de anxietate, incertitudine sau pierdere a controlului, pe care unele persoane încearcă să le gestioneze prin intermediul obiceiurilor lor alimentare.
În unele cazuri, carierele sau activitățile care pun un accent puternic pe aspect - cum ar fi modelingul, actoria sau atletismul - pot spori riscul. Aceste medii prioritizează adesea performanța sau estetica, intensificând și mai mult presiunile legate de greutate și imaginea corporală.
Deși tulburările de alimentație au în comun factori de risc care se suprapun, fiecare afecțiune are cauze și consecințe unice.
- Anorexia Nervosa: adesea conduse de o teamă intensă de a lua în greutate, persoanele cu anorexie se angajează în restricționarea extremă a consumului de alimente. Riscurile includ malnutriție severă, oase slăbite, probleme cardiace și tulburări psihologice.
- Bulimia nervoasă: această tulburare este marcată de cicluri de excese alimentare urmate de comportamente de purjare precum vărsături sau exerciții fizice excesive. Bulimia poate duce la dezechilibre electrolitice, leziuni gastrointestinale și probleme de sănătate mintală precum depresia.
- Binge Eating Disorder (BED): caracterizată prin episoade de supraalimentare fără epurare, BED crește riscul de obezitate, diabet și probleme cardiovasculare. Condițiile de sănătate mintală, cum ar fi stima de sine scăzută și anxietatea, sunt, de asemenea, frecvente.
- ARFID (Tulburarea de consum alimentar evitant/restrictiv): persoanele cu ARFID pot evita anumite alimente din cauza problemelor senzoriale sau a fricii de consecințe negative, ceea ce duce la pierderi semnificative în greutate și deficiențe nutriționale. Acest lucru poate afecta creșterea și duce la întârzierea dezvoltării la copii și adolescenți.
Deși cauzele tulburărilor de alimentație sunt multiple și unice pentru fiecare individ, înțelegerea acestor factori este esențială pentru prevenire și tratament. Este important să subliniem faptul că tulburările alimentare nu sunt o alegere sau o reflectare a eșecului personal. În schimb, acestea sunt condiții complexe de sănătate mintală care necesită intervenție profesională.
Psihoterapia, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală, este o piatră de temelie a tratamentului, ajutând persoanele să reformuleze tiparele de gândire și comportamentele dăunătoare.
Consilierea nutrițională și monitorizarea medicală sunt, de asemenea, vitale pentru abordarea sănătății fizice și crearea unor obiceiuri alimentare durabile. În cazurile grave, spitalizarea poate fi necesară pentru stabilizarea persoanei.
Tulburările de alimentație sunt tratabile, iar recuperarea este posibilă cu sistemul de sprijin și resursele potrivite. Pentru cei afectați, intervenția timpurie poate face o diferență semnificativă, oferind o cale spre vindecare și o relație mai sănătoasă cu mâncarea și cu sine.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
