Hipertensiunea arterială, principalul factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Metode de gestionare eficiente
Aceștia sunt cei mai mari factori de risc pentru AVC. Pe unul îl poți elimina total, iar altul poate fi gestionat.
Accidentul vascular cerebral reprezintă o afecțiune gravă, iar hipertensiunea arterială este factorul principal care crește riscul de a suferi un astfel de episod. Aproape jumătate dintre accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de tensiunea arterială crescută, iar majoritatea persoanelor nu sunt conștiente de acest risc. Prevenirea și controlul tensiunii arteriale pot salva vieți, iar verificările regulate sunt esențiale.
Factori de risc pentru accidentul vascular cerebral
Pe lângă hipertensiunea arterială, există și alți factori care contribuie la apariția accidentului vascular cerebral. Alimentația nesănătoasă, lipsa exercițiilor fizice, fumatul și consumul excesiv de alcool pot crește semnificativ riscul. De asemenea, este important să monitorizezi colesterolul și să adopți un stil de viață sănătos, pentru a reduce probabilitatea unui accident vascular cerebral, potrivit NHS.
Prevenirea accidentului vascular cerebral prin controlul tensiunii arteriale
Verificările regulate ale tensiunii arteriale sunt esențiale pentru depistarea timpurie a hipertensiunii. Multe centre de sănătate și farmacii oferă gratuit măsurarea tensiunii arteriale, iar consultarea unui medic poate ajuta la stabilirea unui plan de tratament adecvat. Este important ca persoanele cu tensiune arterială mare să urmeze recomandările medicului pentru a preveni complicațiile.
Recuperarea după un accident vascular cerebral
Supraviețuitorii unui accident vascular cerebral se confruntă cu multiple provocări, atât fizice, cât și psihologice. Recuperarea poate fi un proces lung și dificil, dar tratamentele precum trombectomia, care ajută la îndepărtarea cheagurilor de sânge, pot îmbunătăți semnificativ prognosticul. De asemenea, terapia fizică și sprijinul mental sunt esențiale pentru integrarea completă a supraviețuitorilor în viața cotidiană.

AVC - FOTO: Freepik@maria69
Ce poți face pentru a-ți proteja sănătatea
Pentru a preveni un accident vascular cerebral, este important să ai grijă de sănătatea ta cardiovasculară. Verifică-ți tensiunea arterială în mod regulat, adoptă o dietă echilibrată, fă exerciții fizice și evită obiceiurile nesănătoase, precum fumatul și consumul excesiv de alcool. Aceste măsuri pot reduce semnificativ riscul unui accident vascular cerebral și îți pot proteja sănătatea pe termen lung.
AVC, ce este și cum poate fi prevenit
Accidentul Vascular Cerebral (AVC) este o afecțiune gravă care se produce atunci când fluxul sanguin către o zonă a creierului este întrerupt, ceea ce duce la deteriorarea celulelor cerebrale. Există două tipuri principale de AVC:
AVC ischemic: Cel mai frecvent tip de AVC, care apare atunci când o arteră care transportă sânge către creier se blochează din cauza unui cheag de sânge. Această blocare reduce aportul de oxigen și substanțe nutritive la celulele cerebrale, ceea ce poate duce la moartea acestora.
AVC hemoragic: Acesta se produce atunci când o arteră din creier se rupe și provoacă sângerări. Deși mai rar întâlnit, acest tip de AVC poate fi mai grav, întrucât sângele care se scurge poate pune presiune pe țesuturile cerebrale și le poate deteriora, potrivit UCLA Health.
Simptomele unui AVC includ slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, pierderea echilibrului și tulburări de vedere. AVC-ul poate lăsa sechele permanente ale creierului și, în cazuri severe, poate fi fatal.
Printre principalii factori de risc pentru AVC se numără hipertensiunea arterială, fumatul, alimentația nesănătoasă, lipsa de exerciții fizice și diabetul. Prevenirea AVC-ului presupune gestionarea acestor factori de risc printr-un stil de viață sănătos și monitorizarea atentă a sănătății.
-
-
-
Fluctuațiile tensiunii, impact grav asupra creierului30.10.2025, 08:33
-
-
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Activitatea care menține funcționarea creierului
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
