Sindromul de hiperventilație - ce este, când apare și care sunt simptomele. La ce să ai foarte mare grijă. Simptomele sunt neplăcute și îngrijorătoare.
Când respirați, obțineți oxigen din aerul pe care îl inspirați.
Apoi eliberați dioxidul de carbon odată cu aerul pe care îl expirați.
Sindromul de hiperventilație este un tipar de respirație în care respirați mai repede și mai profund decât în mod normal. Dacă durează o perioadă de timp, poate determina ca nivelul de dioxid de carbon din sânge să devină prea scăzut.
Ce boală poți avea dacă ești mereu în întârziere. Ce este orbirea timpului
Care este momentul ideal pentru a consuma fructe. Amalia Arhire: Atunci nu e bine să consumi deloc
Sindromul de hiperventilare, cunoscut și sub denumirea de hiperventilare sau hiperapnee, este o afecțiune în care o persoană respiră rapid și superficial. Acest lucru poate declanșa o serie de simptome neplăcute și îngrijorătoare.
Sindromul de hiperventilare poate fi declanșat de stres, anxietate, exerciții fizice intense, traumatisme emoționale sau chiar prin respirația incorectă.
Sindromul de hiperventilație poate fi cauzat de:
- Anxietate sau panică (cel mai frecvent)
- Sarcină
- Sângerare
- Infecție
- Anumite probleme cardiace și pulmonare
Hiperventilația reprezintă un simptom manifestat prin prezența unui ritm al respirației crescut sau al respirațiilor profunde care poate fi însoțit uneori de durere toracică sau parestezii (furnicături, amorțeli) la nivel facial.
Simptomele comune ale sindromului de hiperventilare pot include:
- Respirație rapidă și superficială
- Dificultăți de respirație sau senzația că nu puteți lua suficient aer
- Amorteală sau furnicături în mâini, picioare și în jurul gurii
- Spasme musculare, în special în mâini și picioare
- Grețuri sau disconfort abdominal
- Vertij sau senzație de amețeală
- Palpitații sau senzație de bătăi rapide ale inimii
- Durere sau presiune în piept
- Senzație de sufocare sau dificultăți în respirație
- Anxietate, frică, panică sau un sentiment puternic de teamă
- Confuzie sau slăbiciune.
- Transpirație.
Este important să consultați un medic dacă experimentați simptome similare sindromului de hiperventilare sau dacă sunteți îngrijorat de sănătatea dumneavoastră. Doar un medic poate da un diagnostic precis și poate recomanda tratamentul adecvat.
Tratamentul implică de obicei educarea pacientului cu privire la tehnicile de respirație corectă, relaxarea și gestionarea stresului.
Uneori, terapia cognitiv-comportamentală poate fi utilă pentru a ajuta pacientul să facă față anxietății sau stresului care poate contribui la simptomele de hiperventilare.
În cazuri severe, medicul poate prescrie medicamente pentru a ajuta la gestionarea simptomelor sau a anxietății asociate.
Tratamentul se concentrează pe aducerea ritmului respirator și a nivelului de dioxid de carbon din sânge la normal. Dacă sunteți tratat într-un spital sau în cabinetul unui medic, se pot face următoarele sau mai multe:
- se verifică nivelul de oxigen din sânge cu ajutorul unui pulsoximetru.
- se vorbește cu dumneavoastră pentru a rămâne calm
- este posibil să vi se ceară să încercați diferite exerciții de respirație, cum ar fi respirația cu buzele strânse. Acest lucru vă ajută să vă încetiniți respirația. De asemenea, vi se poate cere să vă țineți respirația pentru perioade scurte de timp, potrivit Saint Luke's Health.
- este posibil să vi se administreze medicamente pentru a vă ajuta să vă relaxați.
Pentru a ajuta la prevenirea episoadelor în viitor, vi se poate spune să încercați:
- Exerciții de respirație
- Metode de relaxare, cum ar fi meditația sau relaxarea musculară progresivă
- Exerciții fizice regulate
- Consiliere sau medicamente pentru a vă ajuta cu o tulburare de anxietate sau de panică
Dacă nivelul de dioxid de carbon devine foarte scăzut, acest lucru se numește hipocapnie. Aceasta poate perturba echilibrul acido-bazic din sânge. Poate provoca probleme precum leșinuri și convulsii.
Alte complicații posibile ale acestui sindrom vor varia în funcție de cauză.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
