Îndulcitorii artificiali, noi recomandări. OMS, avertisment: Nu ajută la controlul greutății pe termen lung

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat un nou ghid privind îndulcitorii fără zahăr (non-sugar sweeteners, NSS),  care recomandă să nu se utilizeze NSS pentru a controla greutatea corporală sau pentru a reduce riscul de boli netransmisibile.

Recomandarea se bazează pe concluziile unei revizuiri sistematice a dovezilor disponibile, care sugerează că utilizarea NSS nu conferă niciun beneficiu pe termen lung în ceea ce privește reducerea grăsimii corporale la adulți sau copii.

Rezultatele analizei sugerează, de asemenea, că pot exista efecte potențiale nedorite în urma utilizării pe termen lung a NSS, cum ar fi un risc crescut de diabet de tip 2, de boli cardiovasculare și de mortalitate la adulți.

”Înlocuirea zaharurilor libere cu NSS nu ajută la controlul greutății pe termen lung. Oamenii trebuie să ia în considerare alte modalități de a reduce aportul de zaharuri libere, cum ar fi consumul de alimente cu zaharuri naturale, cum ar fi fructele, sau de alimente și băuturi neîndulcite.

NSS nu sunt factori dietetici esențiali și nu au nicio valoare nutritivă. Oamenii ar trebui să reducă cu totul dulceața din alimentație, începând de la începutul vieții, pentru a-și îmbunătăți sănătatea”, spune Francesco Branca, directorul OMS pentru nutriție și siguranță alimentară, potrivit comunicatului OMS.

Prediabeticii, singurii exceptați

Astfel, recomandarea se aplică tuturor persoanelor, cu excepția celor cu diabet preexistent, și include toți îndulcitorii nenutritivi sintetici și naturali sau modificați, care nu sunt clasificați ca zaharuri, care se găsesc în alimentele și băuturile fabricate sau care sunt vânduți ca atare pentru a fi adăugați în alimente și băuturi de către consumatori.

NSS obișnuite includ acesulfam K, aspartamul, advantame, ciclamatele, neotame, sacarina, sucraloza, stevia și derivații de stevia.

Recomandarea nu se aplică produselor de îngrijire personală și de igienă care conțin NSS, cum ar fi pasta de dinți, cremele pentru piele și medicamentele, și nici zaharurilor cu conținut scăzut de calorii și alcoolilor din zahăr (polioli), care sunt zaharuri sau derivați ai zahărului care conțin calorii și, prin urmare, nu sunt considerate NSS.

Deoarece legătura observată în dovezile dintre NSS și rezultatele bolilor ar putea fi influențată de caracteristicile de bază ale participanților la studiu și de modelele complicate de utilizare a NSS, recomandarea a fost evaluată ca fiind condiționată, în conformitate cu procesele OMS de elaborare a orientărilor.

Acest lucru semnalează faptul că deciziile de politică bazate pe această recomandare pot necesita discuții de fond în contexte naționale specifice, legate, de exemplu, de amploarea consumului în diferite grupe de vârstă.

Ghidul OMS privind NSS face parte dintr-o suită de ghiduri existente și viitoare privind dietele sănătoase, care au ca scop stabilirea unor obiceiuri alimentare sănătoase pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea calității dietei și reducerea riscului de boli netransmisibile la nivel mondial.

Îndulcitorii artificiali, asociați cu riscul de cancere

Consumul de îndulcitori artificiali, în special aspartam și acesulfam-K, a fost asociat cu cancerul, potrivit unui studiu observațional de amploare, citat de Medical News Today.

Conform acestui studiu s-a constatat un risc cu 13% mai mare de cancer în general, cu cea mai mare probabilitate de a dezvolta cancer de sân și cancere legate de obezitate, pentru persoanele care consumă cantități mari de îndulcitori artificiali.

La nivelul SUA, 41,4% dintre adulți, respectiv, 25,1% dintre copii folosesc îndulcitorii artificiali, care sunt ingrediente într-o gamă largă de produse alimentare, arată un studiu din 2017.

Denumindu-i ”îndulcitori de mare intensitate”, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a aprobat șase astfel de substanțe ca fiind sigure pentru consumul uman la nivelurile tipice de aport zilnic.

La nivel mondial, prima cauză de deces este boala cardiacă ischemică, responsabilă cu 16% din totalul deceselor, potrivit OMS. Acesta este urmată de accidentul vascular cerebral (11%), boala obstructivă respiratorie cronicp (6%).

Topul 10 al cauzelor de deces este completat de: infecțiile respiratorii inferioare, condițiile neonatale, cancerul de trahee, bronhii și plămâni, boala Alzheimer și alte tipuri de demență, boli diareice, diabetul zaharat, afecțiuni renale.

Vezi și: Alimentele care ne scapă de migrene. Pleșea: Trei luni de zile să ai în dietă magneziu și Omega 3