Cercetătorii au aflat cum bacteriile rezistente la medicamente, care duc la infecţii intraspitaliceşti - unele letale - , blochează efectul antibioticelor.
Infecții intraspitalicești, antibiotice. Cercetătorii din Marea Britanie au descoperit că bacteriile rezistente la medicamente, care duc la infecţii nosocomiale, blochează efectul antibioticelor prin închiderea ''portiţelor'' minuscule din pereţii lor celulari.
Aceasta, consideră oamenii de ştiinţă, citați de Press Association, respectiv de Agerpres, ar contribui la realizarea unor medicamente capabile "să descuie lacătele" acestor "portiţe" închise şi să permită astfel accesul antibioticelor în celulele bacteriene. Cel care provoacă infecţii nosocomiale la nivelul plămânilor, sângelui şi rănilor este Klebsiella pneumoniae (bacilul Friedlander). Pacienţii cu sisteme imunitare slăbite sunt deosebit de vulnerabili. Doar în Anglia s-au înregistrat peste 20.000 de infecţii cu K. pneumoniae.
Doctorul Joshua Wong, de la Departamentul de Ştiinţe ale Vieţii din cadrul Imperial College London, autorul principal al studiului, aprecia că prevalenţa rezistenţei la antibiotice "este în creştere şi, prin urmare, ne bazăm din ce în ce mai mult pe medicamente precum carbapeneme, ce acţionează împotriva unei game largi de bacterii". Însă, cum bacterii ca K. pneumoniae dezvoltă rezistență la carbapeneme "este esenţial să înţelegem modul în care sunt capabile să realizeze acest lucru. Noul nostru studiu oferă informaţii vitale, ce ar putea permite conceperea unor noi strategii şi medicamente".
Potrivit Agerpres, carbapenemele sunt utilizate ca antibiotice în spitale atunci când alte astfel de medicamente eşuează sau sunt ineficiente. Cercetătorii atrag atenția că această creştere a rezistenţei la antibiotice poate afecta dramatic posibilitatea de a vindeca infecţiile.
Oamenii de știință au investigat structura porilor K. pneumoniae, a "portițelor" prin care antibioticele pătrund de obicei în bacterii. Au observat că prin închiderea acestor "portiţe" bacteria devine rezistentă la mai multe medicamente, deoarece antibioticele nu pot pătrunde în interiorul lor pentru a le neutraliza. Închiderea determină bacteriile să aibă acces la mai puţine substanţe nutritive. Testele de laborator pe şoareci a demonstrat că ritmul de dezvoltare a bacteriilor este astfel mai lent.
Cercetarea, derulată în colaborare cu doctorul Konstantinos Beis de la Departamentul de Ştiinţe ale Vieţii din Oxfordshire, a fost condusă de profesorul Gad Frankel de la acelaşi departament.
"Modificarea de care bacteriile se folosesc pentru a evita antibioticele este dificil de ocolit. Orice medicament (conceput) pentru a contracara acest mecanism de apărare ar putea fi blocat la rândul său de portiţele închise. (...) Cu toate acestea, sperăm că va fi posibilă conceperea unor medicamente care să poată descuia lacătul portiţei, iar datele noastre să ofere informaţii care să-i ajute pe oamenii de ştiinţă şi pe companiile farmaceutice să facă în aşa fel încât aceşti noi agenţi să devină o realitate", a afirmat Gad Frankel, conform sursei citate.
Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Communications.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
