Iubire versus droguri: zonele din creier care se activează la ambele

Florina Pop / 21 apr 2019 / 09:38
În creierele îndrăgostiților se activează zone ca atunci când oamenii se droghează FOTO: pexels.com
În creierele îndrăgostiților se activează zone ca atunci când oamenii se droghează FOTO: pexels.com

În creierul unui om se activează anumite regiuni când este îndrăgostit. O zonă e activă și când se resimte agitația dată de cocaină, susține un studiu.

Când oamenii se îndrăgostesc, în creier se petrec schimbări. Persoana de care se îndrăgostesc capătă „o însemnătate specială", iar asta face ca anumire regiuni din creier să se activeze, afirmă antropologul Helen Fisher într-o prezentare la TEDx, din ianuarie 2007, postată pe TED Youtube.

Antropologul american Helen Fisher de la Universitatea Rutgers, New Jersey, a studiat iubirea romantică. Împreună cu colegii ei de la Universitatea din New York și Colegiul de Medicină Albert Einstein din New York au scanat creierele unor îndrăgostiți. Rezultatele? Au dovedit că dorinţa, dragostea romantică şi ataşamentul nu funcţionează tot timpul împreună, că la oamenii îndrăgostiţi se activează acea parte din creier care e activă şi când corpul se droghează, dar și că ceea ce e numit „sex întâmplător" nu e chiar aşa de întâmplător.

Cercetările acesteia i-au adus porecla de „antropologul iubirii".

Iubire și posesivitate

Helen Fisher povestește într-o prezentare la TEDx că atunci când oamenii sunt îndrăgostiți simt o euforie intensă când lucrurile merg bine și disperare când ele merg prost, dar și o uimitoare dependență față de persoana iubită.

„Dacă te culci ocazional cu cineva, nu-ţi pasă cu adevărat dacă se mai culcă cu altcineva. Dar când eşti îndrăgostit, devii extrem de posesiv sexual. Cred că asta are o explicaţie darwiniană. Scopul: să lege suficient de puternic doi oameni încât ei să înceapă să funcţioneze ca o echipă, să devină o familie cu copii", afirmă Helen Fisher.

Creier la RMN

Cercetătorii au scanat, cu ajutorul unui RMN, creierele a 32 de persoane îndrăgostite: 17 îndrăgostite nebuneşte, iar dragostea le era împărtășită, iar 15 dintre participanți tocmai fuseseră părăsiți/părăsite.

Înainte să le scaneze creierele, oamenii au fost întrebați cât de mult se gândesc zilnic la persoana iubită şi dacă ar muri pentru el sau ea. Răspunsurile au fost similare ca: se gândesc tot timpul, fie zi, fie noapte. Pe Helen Fisher a surprins-o uşurinţa cu care îndrăgostiții afirmau că ar muri pentru cei pe care îi iubesc.

Iar în timp ce le erau scanate creierele, cercetătoarea i-a pus să se uite la chipul persoanei iubite dintr-o fotografie și la o poză neutră.

Iubire versus droguri. Concluzii

După RMN, cercetătorii au analizat cum arată creierul și au descoperit că mai multe regiuni ale acestuia se activează când oamenii se îndrăgostesc și că dragostea romantică este „unul dintre cele mai puternice sisteme ale creierului pe pământ".

„Am găsit că mai multe regiuni ale creierul sunt active. Cea mai importantă a fost o regiune care devine activă când simţi agitaţia dată de cocaină.(...) Am început să-mi dau seama că dragostea romantică nu este o emoţie. Întotdeauna m-am gândit că este o serie de emoţii, de la foarte ridicate la foarte scăzute, dar este un imbold. Vine din partea lacomă a minţii, acea parte a minţii care te face să pui mâna pe bucata aceea de ciocolată, care te face să vrei să câştigi acea promovare la serviciu", afirma Helen Fisher la TEDx.

În opinia ei, dragostea romantică a evoluat ca să-i ajute pe oameni să-și concentreze energia de împerechere asupra unui singur individ, iar „ataşamentul, al treilea sistem al creierului" a evoluat ca să-i determine pe parteneri să-și tolereze partenerul suficient timp cât să crească un copil împreună.

Dragoste versus sex întâmplător

În cercetarea sa, creierul, a descoperit Helen Fisher, are trei sisteme - dorinţa, dragostea romantică şi ataşamentul – care nu sunt întotdeauna legate unul de celălalt. Astfel, explică Fisher, oamenii pot simți un ataşament profund faţă de un partener pe termen lung, dar, în acelaşi timp, dragoste romantică profundă faţă de altcineva, dar şi dorinţă sexuală pentru alte persoane.

Studiul a fost publicat, în 2005, în The Journal of Comparative Neurology, dar și pe onlinelibrary.wiley.com.

Poate fi citit AICI.

Articole Recomandate
Comentarii
Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta


Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.26