Inflamația și colesterolul ridicat pot crește semnificativ riscul de boli de inimă, subliniind importanța reducerii ambelor pentru o sănătate cardiovasculară...
Acumularea de colesterol în artere poate declanșa inflamația, care afectează descompunerea lipidelor, cum ar fi colesterolul, crescând riscul de boli de inimă. Aproximativ 2 din 5 adulți au un nivel ridicat de colesterol total în sânge.
Acesta este esențial pentru repararea celulelor, producția de hormoni și crearea de vitamina D. Cu toate acestea, nivelurile excesive pot provoca acumularea de plăci pe pereții arterelor, îngustându-le și îngreunând circulația sângelui. Acest lucru crește riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral.
Inflamația, răspunsul organismului la substanțele dăunătoare, poate afecta, de asemenea, sănătatea arterelor și crește probabilitatea apariției problemelor legate de colesterol. Cercetările sugerează că inflamația contribuie mai mult la bolile de inimă decât colesterolul.
Colesterolul, prezent în toate celulele corpului, crește inflamația, permițând pătrunderea mai mult colesterol în celule. Nivelurile ridicate de colesterol duc la o creștere a proteinelor inflamatorii eliberate de sistemul imunitar. În plus, acumularea de plăci în artere declanșează un răspuns inflamator, provocând mai multe daune și contribuind la bolile de inimă.
Inflamația din organism poate duce la modificări ale nivelului de colesterol, inclusiv la scăderea colesterolului HDL, care protejează inima prin reducerea acumulării de colesterol, și la creșterea densității colesterolului LDL, care poate duce la depunerea de plăci.
Nivelurile ridicate de trigliceride, un alt factor de risc pentru bolile de inimă, sunt, de asemenea, crescute de inflamație. În mod tradițional, scăderea colesterolului este principala modalitate de reducere a riscului de boli de inimă. Cu toate acestea, reducerea inflamației ar putea fi chiar mai importantă.
Bolile autoimune, care rezultă din răspunsuri imune anormale, pot provoca inflamații sistemice, afectând metabolismul și circulația, ceea ce duce la acumularea de plăci pe pereții arterelor.
Acest lucru poate crește riscul de boli de inimă la persoanele cu boli autoimune. Prin urmare, găsirea unor modalități de reducere a inflamației ar putea fi chiar mai importantă decât scăderea colesterolului.
Foto: Freepik
Dieta mediteraneană este recomandată de experți pentru cei cu risc de boli de inimă, datorită sursei sale bogate în antioxidanți, grăsimi sănătoase și fibre. Această dietă poate ajuta la reducerea inflamației și la scăderea nivelului LDL. Ea include fructe, legume, cereale integrale, grăsimi sănătoase din ulei de măsline, avocado, pește, nuci și semințe și cantități moderate de carne de pasăre, ouă și produse lactate.
Medicamentele pot fi, de asemenea, cruciale în prevenirea sau gestionarea bolilor de inimă, mai ales dacă ai un istoric de colesterol ridicat sau de boli de inimă.
Alți factori de risc pentru bolile de inimă includ gestionarea zahărului din sânge, monitorizarea tensiunii arteriale, rămânerea activă, somnul suficient, gestionarea stresului și utilizarea de medicamente sau tratamente pentru a gestiona alte afecțiuni inflamatorii.
Colesterolul nu este implicat direct în răspunsul inflamator, deoarece sistemul imunitar nu produce colesterol, dar un nivel ridicat de colesterol poate crește inflamația prin declanșarea unui răspuns imunitar.
Durerile articulare se datorează adesea inflamației, care are legături cu colesterolul ridicat. Un studiu din 2021 a constatat că cei cu colesterol ridicat au avut mai multe dureri de genunchi la adulții în vârstă cu osteoartrită.
Colesterolul ridicat nu provoacă direct umflarea, dar, ca parte a unui răspuns imunitar inflamator, organismul trimite sânge și lichide suplimentare într-o zonă afectată, ceea ce duce la umflături. Colesterolul ridicat poate contribui la alte afecțiuni, cum ar fi cheagurile de sânge, care pot provoca umflături.
Inflamația și colesterolul sunt factori de risc pentru bolile de inimă, inflamația putând fi principalul motor. Colesterolul ridicat poate duce la apariția plăcii, depozite de grăsime în artere, mai probabil atunci când este prezentă inflamația. Gestionarea eficientă a bolilor de inimă implică gestionarea altor factori de risc, inclusiv a inflamației.
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
Problemele cardiace minore sunt asociate cu degradarea creierului.
Aceasta este cea mai ieftină pastilă care protejează inima de infarct. Și nu, nu este este aspirina.
Antidotul care reduce semnificativ colesterolul ridicat. Are efect major.
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Asta trebuie să faci în timpul unui zbor cu avionul pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Boala gravă la care ești expus dacă ești născut după ACEST AN. Riscurile pot fi mortale.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Hipertensiunea arterială are un efect devastator asupra creierului.
Semnul de pe picioare care îți arată că ai probleme cu inima. Ești la risc major
Acesta este cel mai rău lucru pentru inimă. O macină în totalitate și dublează riscul de infarct și boală coronariană.
Acest antioxidant poate preveni degradarea inimii.
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
Regula 80/20 este soluția propusă de nutriționiști pentru reducerea colesterolului. Ce presupune, de fapt, această regulă.
