Care este cantitatea ideală de proteine. Complicațiile pe care le poți face din cauza excesului

Un studiu alarmant avertizează că prea multă proteină poate duce la boli de inimă. Medicii arată ce înseamnă, de fapt, excesul de proteine. Este mult mai puțin decât...
Dietele bogate în proteine sunt văzute ca fiind esențiale pentru sportivi, culturiști sau persoanele care încearcă doar să își îmbunătățească masa musculară și forța. Un nou studiu, însă, ne face să ne gândim la beneficiile pentru sănătate ale consumului excesiv de proteină. Oamenii de știință de la Școala de Medicină de la Universitatea din Pittsburgh dezvăluie că excesul de proteină în dietă este rău pentru inimă.
Care este cantitatea nocivă
Concluziile furnizează dovezi convingătoare că aceste diete particulare, inclusiv cele care depășesc 22% din aportul caloric zilnic din proteină, pot crește riscul de ateroscleroză, o afecțiune caracterizată prin îngroșarea și îngustarea arterelor din cauza acumulării de plăci. Cercetătorii au inițiat o investigație cuprinzătoare care combină studii umane cu studii pe animale și celulare.
Studiul dezvăluie un mecanism molecular complex prin care consumul ridicat de proteine duce la o activare crescută a celulelor imunitare implicate în formarea plăcilor aterosclerotice, crescând astfel riscul de boli de inimă.
"Studiul nostru arată că creșterea aportului de proteină în căutarea unei sănătăți metabolice mai bune nu este un panaceu. Ai putea să faci daune reale arterelor tale.
Speranța noastră este ca această cercetare să inițieze o conversație despre modalitățile de modificare a dietelor într-un mod precis care poate influența funcția corpului la un nivel molecular și să diminueze riscurile de boală", spune autorul senior și corespondent al studiului, dr. Babak Razani, profesor de cardiologie la Universitatea din Pittsburgh, potrivit Study Finds.
Leucina, aminoacidul din carne de vită, ouă și lapte, asociat cu ateroscleroza
Un aspect critic al acestui studiu este identificarea leucinei, un aminoacid găsit în mod predominant în alimentele de origine animală precum carne de vită, ouă și lapte, ca un factor cheie în promovarea căilor asociate cu ateroscleroza.
Această descoperire aruncă lumină asupra componentelor specifice ale dietelor bogate în proteine care pot contribui la riscul cardiovascular, deschizând căi pentru strategii nutriționale mai țintite sau "nutriție de precizie" pentru a reduce riscul de boală.
Contextul pentru această cercetare este popularitatea tot mai mare a dietelor bogate în proteine, determinată de credințele răspândite în beneficiile lor pentru sănătate, inclusiv menținerea mușchilor și pierderea în greutate.
Vezi și: Băutura care previne cancerul de colon. Reduce iritația și oprește dezvoltarea celulelor tumorale
Cu toate acestea, acest studiu contestă ideea că mai multă proteină este în mod inevitabil mai bună, sugerând că o dependență excesivă de proteină, în special din surse animale, poate avea consecințe nedorite asupra sănătății.
Pentru studiu, cercetătorii au efectuat o serie de experimente pentru a explora modul în care aminoacizii din proteine influențează procesele bolii la nivel molecular.
În special, s-au concentrat pe macrofage, celulele imunitare din vasele de sânge care joacă un rol crucial în dezvoltarea aterosclerozei. Cercetarea a demonstrat că un aport alimentar ridicat de proteine ar putea perturba funcția normală a acestor celule, ducând la acumularea de debris celular în pereții arteriali și exacerbând formarea plăcilor.
"Am arătat în studiile noastre mecanice că aminoacizii, care sunt într-adevăr elementele de bază ale proteinelor, pot declanșa boala printr-un mecanism specific de semnalizare și apoi pot schimba și metabolismul acestor celule. De exemplu, mici celule imunitare în vasculatură numite macrofage pot declanșa dezvoltarea aterosclerozei", observă dr. Bettina Mittendorfer, expert în metabolism la Universitatea din Missouri.
Vezi și: Vitamina care contribuie la apariția bolilor de inimă. Duce la îngustarea vaselor de sânge
Echilibrul, cheia spre sănătate
proteine - FOTO: Freepik@yuliafurman
Acest studiu nu numai că contribuie la înțelegerea factorilor dietetici care influențează sănătatea cardiovasculară, dar ridică și întrebări importante despre aportul optim de proteină pentru menținerea sănătății inimii fără a provoca efecte adverse. Cercetătorii subliniază o lacună critică în cunoștințele privind efectele consumului de proteine în intervalul dietetic recomandat și potențialul de optimizare a consumului de proteine pentru a profita de beneficiile sale în timp ce se minimizează riscurile.
Implicațiile acestor constatări sunt deosebit de relevante în cadrul clinic, unde dietele bogate în proteine sunt adesea prescrise pentru a susține recuperarea și conservarea masei musculare la pacienții grav bolnavi.
"Poate că creșterea în orb a încărcării de proteină este greșită. În schimb, este important să ne uităm la dieta ca întreg și să sugerăm mese echilibrate care să nu agraveze în mod inadvertent afecțiunile cardiovasculare, în special la persoanele cu risc de boli de inimă și tulburări vasculare", explică dr. Razani.
Pe măsură ce conversația despre ghidurile alimentare continuă să evolueze, acest studiu subliniază importanța de a lua în considerare impactul molecular al dietei asupra sănătății. Cu bolile cardiovasculare rămânând una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel global, cunoștințele din această cercetare ar putea informa viitoarele recomandări nutriționale, având ca scop o dietă echilibrată care să susțină sănătatea generală fără a compromite integritatea cardiovasculară.
-
Sucraloza ar putea reduce eficiența imunoterapiei pentru cancer30.08.2025, 22:21
-
-
-
Restricția fluxului sanguin accelerează dezvoltarea cancerului30.08.2025, 16:03
-
Ce spune circumferința gâtului despre sănătatea ta30.08.2025, 14:37
-
-
-
-
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
OMS aprobă pentru prima dată testul pentru tuberculoză
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Ce se întâmplă dacă faci asta
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.