De ce simțim nevoia să ronțăim ceva chiar și după ce am mâncat

Ai terminat de mânat, te simți plin, dar o simplă reclamă la pizza pe Instagram te face să poftești din nou? Știința confirmă acum că această reacție nu reprezintă o lipsă de voință. Un studiu recent, realizat de specialiștii de la University of East Anglia și University of Plymouth, demonstrează că sistemul de recompensă din creier rămâne activ la vederea alimentelor, indiferent de cât de plin este stomacul.

Conflictul dintre stomac și sistemul de recompensă

Cercetarea publicată în jurnalul Appetite scoate la iveală o deconectare uluitoare între corp și minte. Participanții la studiu au consumat un anumit aliment până la sațietate totală. Deși aceștia au confirmat conștient că nu mai pot mânca, activitatea lor cerebrală a transmis un mesaj opus.

Echipamentul EEG a înregistrat "pozitivitatea recompensei", un impuls electric care apare la o fracțiune de secundă după vizualizarea unui stimul plăcut. Rezultatele arată că acest semnal nu scade în intensitate nici după ce persoana s-a săturat. Practic, neuronii care au învățat să "vrea" acel aliment ignoră semnalele de sațietate transmise de restul corpului.

Cele două sisteme de decizie ale creierului

Explicația rezidă în modul în care este structurată mintea umană. Creierul funcționează pe baza a două sisteme distincte:

• Sistemul deliberat: Acesta este rațional și analizează nevoile actuale ale corpului. El îi spune persoanei că este sătulă și că trebuie să se oprească din mâncat.
• Sistemul automat (al obiceiurilor): Acesta reacționează instantaneu la stimulii familiari. El procesează imaginile cu mâncare ca pe o recompensă, bazându-se pe experiențele plăcute din trecut, fără să consulte starea stomacului.

Din cauza expunerii constante la imagini apetisante, acest al doilea sistem devine extrem de eficient și greu de oprit prin simpla voință.

Experimentul care confirmă "orbirea" neurală la sațietate

În cadrul studiului, 90 de tineri au fost monitorizați în timp ce jucau un joc pe calculator pentru a câștiga gustări dulci sau sărate. După ce au mâncat până la refuz unul dintre alimente, participanții au făcut alegeri conștiente care reflectau saturația: au evitat alimentul consumat deja în favoarea celuilalt.

Cu toate acestea, scanările cerebrale au arătat că răspunsul neural la fotografiile cu mâncarea deja consumată a rămas neschimbat. Creierul a tratat imaginile ca pe o recompensă validă, chiar dacă subiectul nu mai simțea foame fizică. Acest fenomen poartă numele de "insensibilitate la devalorizare".

Impactul într-o lume saturată de ecrane

Aceste concluzii ridică semnale de alarmă cu privire la mediul digital actual. Fiecare fotografie de pe rețelele sociale, fiecare reclamă stradală sau clip video cu rețete accesează un sistem neural pe care foamea nu îl poate controla.

Deși studiul nu demonstrează direct că aceste imagini cauzează supraalimentarea, el explică de ce este atât de greu să rezistăm tentațiilor.

Într-o epocă în care suntem bombardați vizual cu alimente hipercalorice, lupta împotriva gustărilor nocturne nu este doar o chestiune de alegere, ci o bătălie împotriva unui mecanism biologic profund.