Cunoscutul nutriționist dr Mihaela Bilic explică cum se face pâinea astfel încât să fie ușor de digerat, iar glutenul din ea să nu provoace inflamații. Pâinea cu maia sau pâinea cu...
„Oamenii au descoperit cum se face pâinea accidental, la fel ca și vinul Probabil ca niște struguri au fost cândva uitați câteva zile, suficient cât să fermenteze și să producă alcool. La fel și cu cerealele, un aluat din făină a fost lăsat câteva zile fără să fie copt și mirare - a început să se umfle. Atât vinul cât și pâinea au la bază același proces: fermentația naturală a glucidelor (fructoză sau amidon)", arată cunoscutul nutriționist Mihaela Bilic, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
„Puțini știu că pe învelisul bobului de grâu (și al cerealelor în general) există în mod natural aproape 70 de tipuri de bacterii. Departe de a fi un lucru negativ, aceste bacterii sunt responsabile de fermentația lactică ce are loc în amestecul de apă cu făină din care se face pâinea. Deci, ce este maia-ua? Un amestec de făină și apă (sau lapte) pe care îl lăsăm să se odihnească suficient de mult cât să înceapă să fermenteze spontan. În cursul acestui proces, glucidele se transformă în acid lactic, acid acetic și dioxid de carbon, gazul care crește/umflă aluatul", scrie nutriționistul.
Atunci drojdia de bere ce este?
„Exact cum îi spune si numele, un concentrat de ciuperci microscopice din familia Saccharomyces cerevisiae, folosite atât la fabricația pâinii, dar și în fermentația vinului și a berii. Fie că sunt proaspete sau deshidratate, drojdiile în contact cu apa și căldura se multiplică și produc o fermentație alcoolică rapidă, cu eliberare de mult dioxid de carbon".
„Care este diferența dintre pâinea cu drojdie și cea cu maia? Cea cu drojdie crește rapid și mult, miezul e mai aerat/pufos și gustul neutru. Pâinea cu maia este mai densă, coaja e mai groasă și mai crocantă, miezul neregulat, iar gustul ușor acid. Pâinea cu drojdie crește rapid (câteva ore) prin fermentație alcoolică, iar cea cu maia crește lent (1-2 zile) prin fermentație lactică. Din punct de vedere nutritiv ambele sortimente de pâine au același număr de calorii, însă pâinea cu maia are un mare plus: e mai hrănitoare și mai ușor de digerat", arată dr Mihaela Bilic.
„Tărâțele de cereale conțin acid fitic care se leagă de mineralele prezente în intestin și formează fitați insolubili. Aceștia blochează absorția mineralelor, sunt extrem de agresivi pentru rezervele de calciu și magneziu din organism și sunt capabili să producă demineralizari grave. Acțiunea enzimatică a bacteriilor lactice (fitaze) din maia și mediul acid creeat de ele descompun o parte din acidul fitic, iar lacto-fermentația naturală pe care o produc desface acidul fitic în inositol, fosfați de calciu și magneziu, ușor de asimilat. Cu cât un aluat fermentează mai mult, cu atât fitaza din maia are timp să elibereze mineralele din blocajul / legătura cu acidul fitic", arată nutriționistul.
„Glutenul este un alt element care beneficiază de contactul cu bacteriile din maia. Digestia acestei proteine care „pică greu" intestinelor sensibile va începe timpuriu, încă de la frământarea aluatului. Și cum dospirea pâinii cu maia durează 2 zile, odată ce o consumăm glutenul e pre-digerat. Fracționat în segmente mai mici de aminoacizi, efectul lui inflamator va fi diminuat, iar eventualele intoleranțe vor disparea".
Mai e o diferență notabilă între cele două sortimente de pâine.
„Pâinea cu maia nu se frământă atât de mult precum pâinea cu drojdie. Prin frământat, glutenul se umflă și devine elastic, un avantaj pentru brutari, cărora le trebuie un aluat ușor de modelat, care nu se rupe și crește frumos. Însă pentru organismul nostru este un dezavantaj, cu cât un aluat e frământat mai mult, cu atât dezvoltă agenți inflamatori sau iritanți", arată nutriționistul.
Concluzia e simplă, scrie Mihaela Bilic: „merită să investim timp în aluatul de pâine, merită să „creștem" culturile de bacterii din maia, precum un animal de companie - le hrănim cu apă și făină, le ținem la căldură, avem grijă să se multiplice și le dăm apoi răgazul să ne dospească pâinea, să deblocheze mineralele din tărâțe și să digere glutenul în locul nostru. Toate astea pentru ca apoi să ne putem bucura pe deplin de cel mai banal și mai savuros aliment: pâinea"
Crezi că mănânci sănătos? S-ar putea să te înșeli. Nu mai consuma aceste alimente! Medicii trag un semnal de alarmă!
Acestea sunt cele mai indicate fructe de vară pentru diabetici.
De ce are nevoie corpul nostru de zahăr: mai mult decât un gust dulce. Cum să consumi zahăr în mod sănătos.
