Stresul cronic nu afectează doar starea de spirit, ci poate produce modificări fizice în creier. Un nou studiu arată că postul intermitent ar putea inversa unele dintre aceste efecte, protejând o componentă esențială a sistemului nervos.
Stresul cronic, prezent în viața multor oameni din cauza presiunilor profesionale, financiare sau familiale, este asociat de mult timp cu un risc crescut de depresie, anxietate și alte tulburări psihice.
Mai puțin cunoscut este faptul că stresul prelungit poate afecta și structura creierului. Cercetările anterioare au arătat că acesta poate deteriora mielina, un înveliș gras care acoperă fibrele nervoase și permite transmiterea rapidă și eficientă a informațiilor între neuroni.
Atunci când mielina este afectată, comunicarea dintre diferitele regiuni ale creierului poate deveni mai puțin eficientă, ceea ce poate influența memoria, capacitatea de concentrare, reglarea emoțiilor și starea generală de bine.
În ultimii ani, postul intermitent (Intermittent Fasting - IF) a devenit tot mai popular datorită efectelor sale asupra metabolismului, controlului greutății și reducerii inflamației.
Totuși, impactul său asupra sănătății mintale și asupra creierului rămâne insuficient înțeles.
Pentru a afla dacă acest model alimentar poate combate efectele stresului asupra sistemului nervos, cercetători de la Universitatea Chiba din Japonia și de la Universitatea Zhengzhou din China au realizat un studiu publicat în revista Translational Psychiatry, conform Medical Xpress.
Rezultatele au fost surprinzătoare.
În cadrul experimentului, șoareci adulți au fost supuși timp de 14 zile unui protocol de stres cronic prin imobilizare.
Ulterior, animalele au fost împărțite în două grupuri:
La finalul studiului, cercetătorii au observat diferențe semnificative între cele două grupuri.
Șoarecii expuși la stres și hrăniți fără restricții au prezentat mai multe comportamente asociate depresiei, inclusiv reducerea interesului pentru recompense și o tendință mai mare de pasivitate.
În schimb, animalele care au urmat postul intermitent au manifestat niveluri mai ridicate de energie și semnificativ mai puține comportamente de tip depresiv.
Cea mai importantă observație a venit însă din analiza creierului.
Folosind tehnici speciale de colorare și imagistică, cercetătorii au evaluat integritatea mielinei în mai multe regiuni cerebrale implicate în controlul emoțiilor, luarea deciziilor și memorie.
La șoarecii stresați care mâncau liber, au fost observate leziuni importante ale mielinei în:
Aceste regiuni sunt esențiale pentru funcționarea normală a creierului și sunt frecvent implicate în depresie și alte tulburări psihice.
În mod remarcabil, postul intermitent a redus aceste modificări și a contribuit la menținerea integrității mielinei.
Poate cea mai interesantă concluzie a studiului este că beneficiile observate nu par să provină exclusiv din reducerea inflamației sau din schimbările metabolice.
Analizele microbiomului intestinal au arătat că postul intermitent a modificat compoziția bacteriilor din intestin și a crescut diversitatea acestora.
Mai multe specii bacteriene au fost asociate cu o stare mai bună a mielinei și cu comportamente mai puțin depresive.
Printre acestea s-au numărat:
În schimb, o altă bacterie, Anaeroplasma abactoclasticum, a fost asociată cu efecte negative asupra sănătății cerebrale.
Rezultatele susțin tot mai mult ipoteza existenței unei axe intestin-creier, prin care microorganismele din tractul digestiv influențează direct funcționarea sistemului nervos.
Autorii studiului atrag atenția că rezultatele au fost obținute exclusiv pe animale și nu pot fi aplicate automat oamenilor.
Totuși, concluziile oferă o perspectivă promițătoare.
„Aceste descoperiri demonstrează că postul intermitent atenuează comportamentele de tip depresiv și menține integritatea mielinei la șoarecii expuși la stres cronic, posibil prin mecanisme mediate de microbiota intestinală”, au scris cercetătorii.
Dacă rezultatele vor fi confirmate în studii clinice pe oameni, postul intermitent ar putea deveni o strategie non-farmacologică importantă pentru protejarea creierului în perioadele de stres intens și prelungit.
Deocamdată, studiul nu demonstrează că postul intermitent tratează depresia și nici că poate înlocui terapiile recomandate de medici.
Însă cercetarea adaugă o nouă piesă într-un puzzle care devine din ce în ce mai interesant: ceea ce mâncăm și când mâncăm ar putea influența sănătatea creierului mult mai profund decât se credea până acum.
Iar dacă viitoarele studii vor confirma aceste efecte și la oameni, simpla organizare a meselor ar putea deveni, într-o zi, un aliat neașteptat împotriva efectelor devastatoare ale stresului cronic.
